„Turismul este și o investiție. Cu 20 de milioane de euro investiți, pe an, putem aduce la bugetul de stat, în câțiva ani, miliarde de euro în plus. Sunt mai importanți banii care intră în țară decât cei care circulă în interior. Dar dacă vrem să primim turiști străini, să dezvoltăm incoming-ul, ar fi bine să ne menținem și turismul intern, în primul rând, pentru a avea unde să îi primim. Momentan, ponderea este mult în favoarea turiștilor români.
Dacă ne uităm pe statistici, undeva la 8-9 milioane de români călătoresc în România, adică consumă minimum o noapte de cazare în afara localității de reședință. Străini veneau până la pandemie, ultima oară, 3 milioane, ceea ce era un record pentru capacitatea României, iar în acest an avem undeva la 1,6 milioane estimați până la final”, a declarat Traian Bădulescu.
„Nu avem încă promovare puternică prin participarea la târgurile de turism, nu avem buget de promovare. Ar fi nevoie de un buget de 20 de milioane de euro pe an doar în extern”, a continuat purtătorul de cuvânt al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism.
ANAT către guvernanți: Nu mai dați ”ignore” incoming-ului românesc! Putem avea 10 milioane de turiști străini
„România este în căutare disperată de echilibru bugetar, caută surse noi de venituri și tăieri de costuri dar ignoră complet ”fresh money”. Aceste sume pot fi aduse în economia țării cu un efort și cu o investiție minime în comparații cu alte investiții și cheltuieli cu mult mai multe zero-uri”, arăta ANAT, în cadrul unul comunicat de presă, emis la finalul lunii august.
„În prezent, țara noastră nu beneficiază de o activitate de incoming semnificativă, iar produsul turistic al României nu este suficient de cunoscut în străinătate. Potrivit unui raport al Comisiei Europene, turiştii români contribuie în proporţie de 86% la cheltuielile turistice realizate în România. Din păcate, banii lăsaţi de străini reprezintă doar 14% din totalul cheltuielilor turistice, o rată care plasează România la coada Europei. Actuala strategie propusă de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului propune o țintă de 4,6 milioane de turiști în 2035, destul de modestă față de preconizările anterioare. Cifra a fost înjumătățită față de ținta afirmată doar acum trei luni, de 10 milioane de milioane de turiști în 2035”, se mai arată în comunicatul de presă.
„Viza de România este mai greu de obținut decât cea Schengen”. Ce măsuri propune ANAT
„1.Participarea activă la târgurile internaționale de turism
Să nu se mai repete lipsa la târguri precum ITB Berlin (cel mai mare târg european de profil), iar țara noastră are nevoie de o prezentare personalizată, nu ștearsă, standard, cum a mai fost, din păcate, în ultimii ani. ANAT cere reluarea susținută a participării la târgurile internaționale de turism și revizuirea condițiilor de participare, un pas crucial pentru a promova destinația România pe plan internațional. În acest context, participarea operatorilor de turism în standul național, privită ca ajutor de stat, reprezintă o gravă eroare. Trebuie deschisă ușa larg și susținută participarea operatorilor din țară în nume propriu la târgurile internaționale. În prezent avem o schemă de minimis complicată, greu de înțeles și de aplicat, sprijinul fiind complet neatractiv. Trebuie facilitată participarea largă a operatorilor privați și asociativi la toate târgurile importante, prin coparticipare / coplată, care ar trebui radical îmbunătățită. În 30 de ani nu au fost identificați bani suficienți pentru promovarea turismului la nivel internațional iar procedurile au fost greoaie. De la lansarea ultimei strategii de promovare și dezvoltare turistică au trecut 15 ani. Aceasta a fost elaborată de o firmă specializată însă după ce aplicarea ei s-a oprit, a fost lăsată pe umerii funcționarilor din ministerul de resort și pe aportul benevol al patronatelor și asociațiilor de turism.
ANAT dorește ca ministerul de resort să organizeze o licitație unde să câștige o firmă profesionistă, cu rezultate internaționale dovedite în promovarea internațională a unei țări.
2. Alocare financiară substanțială pentru promovare
ANAT susține alocarea unei sume anuale de minim 20 de milioane de euro pentru promovarea turistică și a identificat sursele de finanțare. Firește, este nevoie de o utilizare targetată a acestei sume. Cerem actualului ministru abordarea unei politici coerente pe termen lung pentru a aduce turiști străini în România. Totodată, legislația privind licitațiile publice trebuie revizuită și adaptată realităților pieței, mereu în schimbare, pentru a asigura procese de licitare rapide și transparente.
3. Înființarea unui OMD național
Din păcate, ideea unei Organizații de Managament al Destinației (OMD) național a dispărut cu totul din strategia lansată în dezbatere, iar cele câteva Asociații de Promovare și Dezvoltare Turistică locale ori regionale (APDT) care și-au dovedit eficiența întâmpină bariere birocratice în transformarea în OMD. ANAT susține în continuare înființarea unei Organizații de Management al Destinației (OMD) la nivel național, printr-un real parteneriat public-privat, responsabilă cu gestionarea transparentă a fondurilor de promovare și dezvoltare. O asemenea structură ar coordona și activitatea OMD-urilor locale și regionale, care de multe ori nu comunică eficient între ele.
4. Simplificarea procedurii pentru prima de incoming
Proiectul primit cu mare entuziasm în urmă cu aproape un an a eșuat lamentabil în implementare, barierele birocratice descurajând potențialii aplicanți. ANAT a propus modificarea procedurii pentru acordarea primei de incoming, astfel încât să se optimizeze utilizarea eficientă a fondurilor alocate. Această măsură ar contribui la atragerea mai multor turiști străini în România.
5. Organizarea unei secțiuni în târgurile naționale de incoming
Organizarea unei secțiuni în târgurile naționale de incoming, tip business to business, unde să fie invitați agenți de turism și specialiști în turism, în regim de ”hosted buyers”, alături de jurnaliști și influenceri din statele considerate „piețe-țintă”. O țintă de promovare ar putea fi constituită de țările din regiune, cu același nivel de risc ca și România, care nu au temeri privind războiul din Ucraina, precum Grecia, Bulgaria, Turcia, Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia sau Serbia. Ministerul de resort ar trebui să genereze evenimente de promovare reciprocă, unde să fie invitați agenți de turism și specialiști în calitate de ”hosted buyers”.
6. Restructurarea procedurii de acordare a vizelor turistice pentru România
Posibilitatea obținerii vizelor online, cel putin pentru statele cu risc de imigrare scăzut și cu potențial demonstrat de creștere a numărului de turiști și a duratei sejurului. În prezent, viza de România este mai greu de obținut decât cea Schengen. În acest an România va primi 1,5 milioane de turiști, mult mai puțin și față de 2019, când primea 2,7 milioane.
7. Stabilitate fiscală
Este știut că ofertarea pentru turismul internațional organizat se face cu anticipație de un an și chiar peste. Orice majorare ulterioară de impozite și taxe impusă operatorilor în turism duce la obligarea acestora de a o suporta, erodând marja de profit și bugetele de investiții. Astfel, turismul de incoming ar fi descurajat pentru următorii 3 ani. O cotă TVA 0% pentru export de servicii ar sprijini esențial turismul românesc.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
