”Unde se văd banii ăștia?”
”Vorbim de sănătate, despre criza imunoglobulinei, care nu rezidă din subfinanțarea sistemului, ci din prostul management. Avem 9 miliarde de euro alocări bugetare pentru sănătate, față de anul trecut e o creștere de 12,5%. În ultimii 20 de ani, am băgat 150 de miliarde de euro în sistemul public de sănătate. Unde se văd banii ăștia? Nu am construit un spital nou, chiar am închis vreo 70. Actualele spitale sunt veritabile bombe biologice, infecțiile nosocomiale intraspitalicești omoară pacienții cu zile. Vorbim în spitalele din România de deficit de aparatură și tehnică medicală, vorbim de deficit de medici și asistente. 65% din fondurile bugetare alocate se duc pe medicamente, adică la multinaționalele care pun presiune pe România și joacă la șantaj, inclusiv în ceea ce privește imunoglobulina. Marea problemă este că statul nu găsește 100 - 200 milioane de euro pentru a-i da la Antibiotice S.A., singurul producător de medicamente din România cu capital de stat, ca să dezvolte o linie de producție de imunoglobulină, insulină sau oncologice. Nici pentru Institutul Cantacuzino nu a găsit statul 20-50 milioane de euro pentru a produce vaccinuri. În schimb, dăm peste 5 miliarde de euro în fiecare an multinaționalelor pe medicamente.” a spus deputatul Remus Borza, pentru DCNews.
Deputatul independent a adăugat că ”prețul imunoglobulinei în Bulgaria este la jumătate față de cel din România, iar țara vecină nu s-a confruntat cu o astfel de criză”.
”Statul român știe doar să dea”
Remus Borza a precizat că producătorii trebuie condiționați: ”Producătorii de imunoglobulină nu fac doar imunoglobulină, fac și molecule de oncologice, și insulină, și antibiotice, pe care România le cumpără la preț și de trei-patru ori mai mare decât alte țări din UE. Un tratament oncologic ajunge la 20 - 30.000 de euro, dar nici imunoglobulina nu e ieftină, o fiolă de 50 de ml ajunge la 890 de lei și una de 100 de ml ajunge la 1.700 de lei, adică 400 de euro. Anul trecut, ministrul Sănătății, Florian Bodog, le-a ridicat taxa de clawback producătorilor de imunoglobulină, în schimbul angajamentului acestora de a relua livrarea de imunoglobulină în România. Au făcut-o? N-au făcut-o! Au băgat 20% în buzunar și vând în altă parte imunoglobulina. Trebuie condiționați. Statul român nu știe să negocieze, nu știe să ceară, știe doar să dea. În medie, de la un producător mondial de medicamente, statul român cumpără zeci de produse. Unele mai scumpe, altele mai ieftine. Trebuie să condiționăm respectivul producător să livreze în România și produse mai ieftine, chiar dacă marja comercială nu este atât de mare, pentru că, per total, marja profitului e între 50% și 300%. În fiecare an, am crescut suma pe care am dat-o pe medicamente aduse din afară. Am început de la un miliard de euro acum vreo 10 ani și am ajuns în prezent la 5 miliarde de euro.” a precizat Remus Borza.
”Situație inadminisibilă”
”S-a ajuns la cerșit de imunoglobulină. Premierul a fost pus în situația de a activa mecanismul european de protecție civilă, prin care statele membre UE urmează să livreze României necesarul de imunoglobulină. Situația este evident inadminisibilă și ar trebui ca Ministerul Sănătății și CNAS să pună piciorul în prag în relația cu producătorii internaționali de medicamente. Dacă tot vorbim de proiecte de țară, statul român trebuie să finanțeze construirea unor fabrici de medicamente, tocmai pentru a diminua dependența și șantajul practicat de marii producătorii internaționali de medicamente în relația cu România” a subliniat deputatul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
