Acum, imunitatea parlamentarilor pare să ia locul diasporei înaintea unor alegeri cu miză uriașă.
Băsescu și-a jucat cartea pe ura față de parlamentari
Ura față de parlamentari e întotdeauna valabilă. Procedeul a fost folosit de Traian Băsescu cu succes în 2009, când PSD, prin Mircea Geoană, nu a reacționat corespunzător. În baza unui calcul greșit și ignorând ceea ce a spus Ion Iliescu, Mircea Geoană s-a dus atunci să voteze la referedumul privind reducerea numărului de parlamentari. A bulversat o parte a electoratului anti-Băsescu, care a ieșit la vot, a votat împotrivă la referendum, dar Traian Băsescu și-a atins miza: a fost validat referendumul datorită prezenței lor, ceea ce i-a servit lui Traian Băsescu ani de zile. Dacă Mircea Geoană nu vota, electoratul pe care l-a bulversat și a ieșit să voteze împotrivă stătea acasă, iar Traian Băsescu nu reușea nimic. Prin gestul lui Mircea Geoană s-a creat efectul de persoana a treia, adică ideea că ”toată lumea” vrea parlamentarii pe făraș. La referendumul pentru demiterea lui Traian Băsescu din 2012, fostul președinte a evitat, prin faptul că a cerut oamenilor să stea acasă și să nu voteze, tocmai greșeala pe care a făcut-o Geoană.
Sondajele arată că Parlamentul este pe ultimele locuri în ceea ce privește încrederea cetățenilor și, cum ura pentru parlamentari a rămas valabilă, avea nevoie doar de un fitil să se aprindă. De data aceasta, fitilul a fost Gabriel Oprea. Contextul are toți factorii esențiali: are dramă- moartea unui tânăr polițist la datorie, are ”fitilul”- protejarea în Parlament a celui considerat vinovat de protestatari, are generalizarea și în acest sens iată o parte din ce afirmau protestatarii joi seară:
”Dacă unul cade și mai cade încă unul și mai cade încă unul, o să-i doborâm pe toți”;
”Rușinea țării, politicienii”;
”DNA să vină să vă ia”.
Manifestările de stradă nu sunt în măsură să genereze voturi pentru PNL, dar poate asigura USR-ului necesarul de pentru a intra în Parlament și a avea un vot decisiv în formarea Guvernului.
Amintim ce spunea Nicușor Dan: ”Guvernul este ales de votul Parlamentului. Noi vrem să votăm un guvern. Adică, noi vrem să fim în situaţia în care (...) guvernul depinde de voturile noastre (din Parlament - n.r.) pentru a impune nişte condiţii din toate lucrurile pentru care ne-am luptat până acum, chiar să-l ameninţăm, să-l şantajăm pozitiv cu faptul că dacă nu face lucrurile acelea pentru care noi ne batem de atâta timp ne retragem sprijinul. Deci, ăsta este modul în care vrem să acţionăm în Parlament”.
În plus, joi, înainte de proteste, Nicușor Dan a scris pe Facebook că este alături de protestatarii care urmau să iasă în stradă, dar că fizic nu va ieși, i-a îndemnat pe politicienii de notorietate din USB să nu se alăture fizic protestelor și pe cei din USR să iasă în nume propriu, nu în numele partidului.
Pe de altă parte și PNL a încercat să se lipească de această cauză, cerând reluarea votului în Senat pentru Gabriel Oprea. Dar mișcarea liberalilor a fost repede înăbușită de PSD care a susținut aceeași idee. Astfel, PNL nu a mai avut al doilea element dintr-un conflict, inamicul.
Variante posibile
Dacă Gabriel Oprea ar fi demisionat, așa cum a afirmat inițial, protestele ar fi rămas fără miză și ar fi făcut bine PSD-ului cu care este asociat, datorită colaborării politice de când era la vârful UNPR. Dacă situația lui Gabriel Oprea nu se rezolvă cât mai urgent, așa cum chiar el a cerut, protestele riscă să escaladeze și totul să se întoarcă împotriva PSD, așa cum a susținut analistul Bogdan Chirieac (VEZI AICI).
Pe de altă parte, mai avem și teoria sociologică care susține că mișcarea de stradă nu rezonează cu dorința marelui public. Protestele ar putea avea efectul bumerang: întărirea votanților duri ai PSD, care nu se lasă conduși de tinerii frumoși și liberi, pe principiul ”nu ne conduce strada”, ”strada ni l-a adus pe Cioloș și nu a făcut nimic”. Cu alte cuvinte, mișcarea poate activa oamenii care vor stabilitate, anarhia fiind respinsă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
