EY: Zona Euro se aşteaptă la o creştere economică de 1,1% în 2014

[] []

30 iun 2014 / 14:56
Salveaza PDF Comentarii

După doi ani de scădere a PIB-ului, Zona Euro se aşteaptă la o creştere de 1,1% în 2014, urmată de o accelerare de până la 1,5% în 2015 şi de un ritm uşor mai rapid în perioada 2016 - 2018, conform ediţiei de vară a prognozei EY Eurozone Forecast (EEF).  Intensificarea exporturilor şi revenirea graduală a cererii interne vor genera o creştere modestă a investiţiilor.

După doi ani de scădere a PIB-ului, Zona Euro se aşteaptă la o creştere de 1,1% în 2014, urmată de o accelerare de până la 1,5% în 2015 şi de un ritm uşor mai rapid în perioada 2016 - 2018, conform ediţiei de vară a prognozei EY Eurozone Forecast (EEF).  Intensificarea exporturilor şi revenirea graduală a cererii interne vor genera o creştere modestă a investiţiilor. 

Cu toate acestea, ameninţarea deflaţiei va persista. Inflaţia în Zona Euro a scăzut la 0,5% în luna mai 2014. O deflaţie pe scară largă, sau chiar o perioadă marcată de o inflaţie foarte scăzută, s-ar putea adăuga problemelor de creştere lentă a zonei, prin creşterea nivelurilor reale ale datoriilor naţionale şi prin întârzierea deciziilor de cheltuiei şi investiţii.

O altă cauză a încetinirii creşterii preţurilor a fost aprecierea monedei Euro din ultimele luni. În acest context, având în vedere pachetul de modificări al Băncii Centrale Europene (BCE), de la începutul acestei luni, cu impact asupra monedei Euro şi noua poziţia a S.U.A. care vizează o politică fiscală mai strictă, se estimează o depreciere a monedei Euro spre sfârşitul acestui an şi în 2015. Conform  EEF, se aşteaptă o creştere a inflaţiei care să atenueze temerile legate de deflaţie şi să încurajeze redresarea investiţiilor şi a cheltuielilor de consum. 

 

Divergenţele în rândul economiilor din Zona Euro persistă

Scenariul redresării economice continuă să varieze în rândul economiilor din Zona Euro. Deşi modelul din trecut al economiilor nucleu care le depăşesc pe cele de la periferie pare a fi mai puţin evident în acest an, EEF se aşteaptă, pe mai departe, la apariţia unor diferenţe de creştere economică în rândul economiilor din Zona Euro.  

Grecia şi Italia se situează printre cele mai slabe economii din Zona Euro, alături de Cipru şi Finlanda. Pe de altă parte, se estimează o creştere accelerată a PIB-ului în Spania şi Portugalia în acest an, ca urmare a reformelor implementate în ultimii ani, care au început să dea roade.

În timp ce nivelul PIB-ului în aceste două economii este estimat să crească la o valoare apropiată de media din Zona Euro, este posibil ca cele două ţări să depăşească unele dintre economiile mai slabe din ţările nucleu, cum ar fi Franţa şi Olanda, care au avut o abordare mai lentă a problemelor lor economice.

Cu toate acestea, există încă mari diferenţe privind valoarea capacităţii maxime de producţie în ţările nucleu şi în economiile periferice din regiune. EEF estimează că Germania funcţionează în prezent aproape la capacitate maximă. Prin contrast, PIB-ul Italiei şi al Spaniei este, în continuare, cu 6% sub potenţial iar nivelul de producţie al Greciei pare să fie chiar mai scăzut.

 

Deprecierea Euro pentru stimularea exporturilor

În 2013, volumul exporturilor din Zona Euro a crescut cu doar 1,4%, înregistrând cea mai mică valoare de la declanşarea crizei financiare. Deşi aprecierea pe mai departe a monedei Euro, de la începutul anului, arată faptul că exportatorii trebuie să se pregătească pentru încă un an dificil. EEF estimează o accelerare a creşterii exporturilor de 3,5% în acest an şi de 3,8% în 2015, pe măsură ce continuă să crească cererea globală.

 

Cheltuielile de consum devin mai puţin prudente

Consumatorii şi companiile se confruntă în continuare cu condiţii stricte de creditare, în majoritatea ţărilor din Zona Euro, pe măsură ce băncile încearcă să îşi recupereze finanţele înainte de rezultatele procesului de revizuire a calităţii activelor al BCE, programat pentru luna octombrie 2014. Cu toate acestea, cheltuielile domestice au început să crească uşor începând cu anul trecut şi e de aşteaptat să câştige teren în trimestrele următoare.

Sentimentul privind consumul se situează, în prezent, la cel mai ridicat nivel de la sfârşitul anului 2007, confom statisticilor Comisiei Europene iar rezultatele sondajului BCE privind creditarea sugerează că cererea de împrumuturi casnice este în creştere.


Rata şomajului rămâne pe mai departe o preocupare majoră
Există semne timide că piaţa forţei de muncă începe să îşi revină. Deşi rata şomajului rămâne aproape de cel mai înalt nivel înregistrat, de aproximativ 12%, rata de ocupare a forţei de muncă începe să crească. 

În pofida unor semne pozitive, o perioadă de creştere puternică a cheltuielilor gospodăriilor pare puţin probabilă în întreaga regiune. Nivelul ridicat al şomajului indică faptul că şi creşterea salarială se va menţine uşor sub standardele istorice. În consecinţă, creşterea venitului real disponibil este de aşteptat să rămână sub ratele înregistrate înainte de criza financiară globală.

 

Riscurile redresării Zonei Euro
În timp ce şansele unei reintensificări a crizei în Zona Euro au continuat să scadă, alte riscuri care ameninţă regiunea vin din afara Zonei Euro. Cel mai evident risc pe termen scurt vine dinspre Ucraina, ţară marcată de tensiuni politice. Această situaţie ar putea genera, pe lângă un deficit şi preţuri mai mari la energie în cazul în care furnizarea de energie din Zona Euro este perturbată, şi un impact negativ asupra companiilor şi sentimentului consumatorilor şi ar putea determina o inversare a intrărilor de capital în economiile periferice. Într-un astfel de scenariu, recuperarea fragilă a Zonei Euro ar putea fi sortită eşecului, cel puţin temporar.

 

Privind în perspectivă

În timp ce o inflaţie slabă sau negativă poate fi favorabilă consumatorilor pe termen scurt, o perioadă mai lungă marcată de deflaţie ar diminua cheltuielile pe termen mediu, ar încuraja consumatorii să amâne achiziţiile importante şi ar forţa angajatorii să crească sau chiar să menţină nivelul salariilor actuale. Scăderea preţurilor ar putea genera, de asemenea, creşterea valorii reale a datoriilor restante ale gospodăriilor, forţându-le, eventual, să încerce să achite datoriile chiar mai repede.



Te-ar putea interesa







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?


Copyright 2018 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.25