"Pacienţii vin la urgenţe cu simptome uşoare sau doar un pic severe, dar află că se pot îmbolnăvi foarte tare, foarte repede", a explicat dr. Christian Bime, expert în medicină pulmonară la Centrul Medical Universitar din Tucson, SUA.
În timp ce cei mai mulţi pacienţi COVID-19 experimentează simptome similare unei răceli sau nu au simptome deloc, câţiva au simptome severe, care pot duce chiar la deces. Vârstnicii şi bolnavii cronici sunt mai expuşi riscului, însă nici tinerii nu sunt feriţi. Dar care sunt motivele?
Potrivit imunologului Jessica Lancaster, unul dintre motive ar putea fi suprareacţia sistemului imunitar. Practic, corpul se atacă singur.
"Este nevoie de un echilibru foarte fin. Sigur, este de mare ajutor ca sistemul imunitar să atace boala cu putere, dar dacă reacţia organismului este prea puternică, funcţiile normale ale altor organe încep să fie afectate, iar asta poate avea efecte dezastruoase", a spus Jessica Lancaster pentru azcentral.com.
Virusul "atacă" răspunsul sistemului imunitar
Prima linie de apărare a organismului împotriva infecţiilor este producerea de celule albe, care caută celulele afectate. Cele afectate trimit un "semnal" care le dă de gol, de fapt fiind vorba despre o proteină numită citokină. După ce le identifică, celulele albe le acoperă pe cele infectate şi le distrug.
În cazul coronavirusului, însă, reacţia este diferită. SARS-COV2 se ataşează de celule sănătoase şi le infectează. Când apar celulele albe şi încearcă să distrugă virusul, încep şi ele să elibereze citokină, pentru a semnala altor celule să vină în ajutor. Această furtună de citokine face mai mult rău decât bine.
"Plămânii, inima, organele, nu pot rezista unui răspuns inflamatoriu sever prea mult timp. Gândiţi-vă că e ca şi cum ar veni multe maşini de pompieri la locul infecţiei. Nu se mai opresc din venit şi inundă, practic, zona afectată. Toate încearcă să ajute, dar astfel nu mai au loc să intre şi celulele imunitare necesare pentru a ucide virusul.", a mai explicat Jessica Lancaster.
De ce nu este afectată toată lumea
Cercetătorii nu au găsit încă motivele pentru care aceste furtuni de citokine nu au loc în organismul tuturor pacienţilor. "Nu te poţi uita la un pacient şi să spui ok, el va avea o furtună de citokine, dar cel de lângă el nu va avea", a mai explicat Lancaster.
Cu toate astea, s-a ajuns la concluzia că vârsta, modul de viaţă şi factorii genetici ar putea juca un rol important. Spre exemplu, bătrânii sunt mai afectaţi pentru că în sistemul lor imunitar au loc schimbări specifice vârstei. Vârstnicii produc mai puţine celule de tip T şi B, care au rolul de lupta cu noi forme de virusuri.
"Se pare că sistemul imunitar a evoluat, pentru a lupta doar cu lucruri pe care le-a văzut deja. Nu ia în calcul faptul că acum suntem foarte mobili şi că putem întâlni noi patogeni, mai ales după ce îmbătrânim", a continuat Lancaster.
O altă vulnerabilitate în sistemul imunitar este faptul că, odată cu înaintarea în vârstă, celulele imunitare par a avea o întârziere în a comunica între ele. Nu este clar de ce se întâmplă, dar rezultatul poate fi fatal atunci când sistemul imunitar este pus în faţa noului coronavirus, care se multiplică rapid în organism.
De asemenea, vârstnicii au şi un nivel mai mare de citokine în corp.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ascultă în română
