România trebuie să identifice mai bine domeniile expuse riscului de corupţie şi să adopte măsuri preventive, dar şi despre eficientizarea gestiunii fondurilor europene, a declarat, Corina Crețu, într-un interviu pentru Mediafax, publicat duminică.
Comisarul european pentru Politici Regionale a precizat că în raportul MCV sunt evidenţiate, dincolo de aprecierile pozitive, şi aspectele în privinţa cărora România mai are de realizat progrese, dar mai ales de consolidat progresele obţinute, referindu-se la recomandări pentru intensificarea acţiunilor împotriva conflictelor de interese, a favoritismului, a fraudei şi a corupţiei în achiziţiile publice.
Referindu-se şi la percheziţiile recente al DNA la Ministerul Fondurilor Europene, AM-POSDRU şi AM-POSCCE, precum și la Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest, fiind vizate posibile fraude cu fonduri UE în exerciţiul bugetar anterior - 2007-2013, Corina Crețu a preciizat: "Acţiunile DNA sunt parte a acestui proces de luptă împortiva corupţiei, statele membre au obligaţia de a sesiza instituţiile abilitate acolo unde există suspiciuni, iar organele în drept trebuie să îşi conducă anchetele cu profesionalism şi rapiditate, în deplină cooperare cu celelalte instituţii implicate în procesul de gestionare al fondurilor", dar și că eliminarea tuturor zonelor de risc în circuitul gestionării fondurilor europene şi naţionale trebuie să fie o prioritate absolută pentru toate instituţiile din România.
PERCHEZIȚII la MINISTERUL FONDURILOR EUROPENE. Fraude cu fonduri europene
În acest context, ea a adăugat că există "posibilitatea utilizării unei părţi din finanţarea europeană pentru acţiuni de sensibilizare şi prevenţie în rândul populaţiei, pentru că nu doar combaterea corupţiei este importantă, ci şi prevenirea ei, iar asta cere o schimbare de mentalitate".
Ce riscă România, dacă se constată nereguli cu fondurile europene
De asemenea, Corina Crețu a explicat și care sunt riscurile pentru România, dacă se descoperă fraude cu fonduri europene.
"Una din priorităţile mele de acţiune pentru acest mandat este lupta împotriva fraudelor şi diminuarea ratei de eroare. Aici trebuie să facem o distincţie clară între fraudă şi nereguli. Marea majoritate a neregulilor sunt erori, de exemplu nerespectarea regulilor de eligibilitate a cheltuielilor. Frauda este comisă cu intenţia explicită de a deturna banii europeni în alte scopuri decât au fost ei alocaţi şi cu încălcarea clară a normelor legale. (...)
Este evident că, în momentul în care o fraudă este confirmată, ea practic cauzează un prejudiciu bugetului UE şi în acest sens sumele direct afectate trebuie recuperate.
În ceea ce priveşte atât neregulile cât şi fraudele, statele membre au responsabilitatea în primă instanţă pentru a le preveni, detecta şi corecta. În ceea ce priveşte suspiciunile de fraudă, statele membre trebuie să ia măsurile pe care legile penale naţionale ale fiecăruia le impun.
Ori de câte ori autorităţile naţionale au certitudinea şi există dovezi că frauda a avut loc, întreaga suma cofinanţată de UE trebuie să fie rambursată de către statul membru la bugetul UE şi recuperată de la beneficiar. În plus, autorităţile naţionale trebuie să transmită cazul la autoritatea judiciară competentă din statul membru şi să informeze OLAF", a mai declarat Corina Crețu.
Cât timp va continua monitorizarea României
Comisarul european pentru Politici Regionale a vorbit și despre eficiența raportului MCV, dezvăluind și momentul în care acest mecanism ar putea fi ridicat pentru România: "Acest instrument a dat rezultate. Între situaţia din România anului 2007 şi România anului 2015 este o diferenţă foarte importantă atât în termeni concreţi de construcţie a noi sisteme şi instituţii de combatere a corupţiei, cât şi în eficientizarea şi profesionalizarea actului de justiţie. Acest instrument este unul tehnic de monitorizare şi trebuie tratat ca atare. În momentul în care se constata că toate criteriile stablilite au fost îndeplinite de România, şi acest lucru depinde de acţiunile interne şi mai ales de înregistrarea unui progres constant şi sustenabil, de o schimbare culturală a abordării fenomenelor care sunt subiect al MCV, desigur că va fi discutată ridicarea acestuia", apreciat Corina Crețu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
