Conform previziunilor economice de toamnă publicate joi de Executivul comunitar, produsul intern brut (PIB) al zonei euro va creşte cu 1,1% în 2019 şi cu 1,2% în 2020 şi 2021. Faţă de previziunile economice din vara anului 2019 (publicate în iulie), previziunile de creştere au scăzut cu 0,1 puncte procentuale pentru 2019 (de la 1,2%) şi cu 0,2 puncte procentuale pentru 2020 (de la 1,4%). La nivelul UE, este de aşteptat ca PIB-ul să crească cu 1,4% în 2019, 2020 şi 2021.
Previziunile pentru 2020 au fost şi ele revizuite în sens descendent faţă de cele din vară (de la 1,6%). 'Economia europeană a demonstrat până acum rezilienţă în contextul unui mediu extern mai puţin favorabil: creşterea economică a continuat, crearea de locuri de muncă a fost puternică, iar cererea internă mare. Pe viitor este posibil însă să ne confruntăm cu dificultăţi: o perioadă cu multe incertitudini legate de conflictele comerciale, tensiuni geopolitice crescânde, deficienţe persistente în industria prelucrătoare şi Brexitul', a afirmat vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis.
'Conform previziunilor, toate economiile din UE îşi vor continua expansiunea în următorii doi ani, în pofida situaţiilor potrivnice tot mai accentuate. Fundaţia economiei UE este solidă: după şase ani de creştere, şomajul din UE se află la cel mai scăzut nivel de la începutul secolului, iar deficitul cumulat este sub 1 % din PIB. Cum ne aşteaptă un drum dificil, nu ne putem complăcea în situaţia actuală. Vor trebui folosite toate pârghiile politice pentru a se consolida rezilienţa Europei şi pentru a se sprijini creşterea', a declarat comisarul pentru afaceri economice şi financiare, impozitare şi vamă, Pierre Moscovici Comisia Europeană subliniază că, având în vedere că se preconizează menţinerea creşterii lente a PIB-ului mondial, creşterea economică din Europa va depinde de robusteţea sectoarelor orientate mai mult către piaţa internă.
Aceste sectoare se vor baza, la rândul lor, pe o creştere a salariilor benefică pieţei forţei de muncă, pe condiţii de finanţare favorabile şi, în unele state membre, pe măsuri bugetare de sprijin. Deşi se preconizează că economiile tuturor statelor membre îşi vor continua expansiunea, este puţin probabil ca doar factorii de creştere interni să fie suficienţi pentru a genera o creştere puternică.
În ceea ce priveşte inflaţia, Executivul comunitar estimează că presiunile inflaţioniste vor rămâne la un nivel scăzut în următorii doi ani. Conform previziunilor, inflaţia în zona euro (indicele armonizat al preţurilor de consum) va fi de 1,2% anul acesta şi în anul următor, crescând până la 1,3% în 2021. În UE, se preconizează că inflaţia va ajunge la 1,5 % în anul în curs şi la 1,7% în 2021. Conform previziunilor, finanţele publice europene vor profita în continuare de ratele foarte mici ale dobânzilor plătibile pentru datoria restantă. În pofida creşterii mai modeste a PIB-ului, se preconizează că în zona euro ponderea agregată a datoriei în PIB va continua să scadă pentru cel de-al cincilea an consecutiv, până la 86,4% anul acesta, 85,1% în 2020 şi 84,1 % în 2021.
Acelaşi lucru este valabil şi pentru UE, unde se estimează că ponderea datoriei în PIB va scădea până la 80,6% anul acesta, la 79,4% în 2020 şi la 78,4% în 2021. În schimb, se estimează că deficitul cumulat al zonei euro va creşte de la cel mai mic nivel înregistrat vreodată, de 0,5% din PIB în 2018, la 0,8% anul acesta, apoi la 0,9% în 2020 şi 1,0% în 2021, în ipoteza menţinerii politicilor actuale. Cu toate acestea, conform previziunilor, orientarea bugetară agregată în zona euro, şi anume variaţia agregată a soldului bugetar structural din cele 19 state membre ale zonei euro, va rămâne în general neutră.
În UE, se preconizează de asemenea că deficitul cumulat va creşte de la 0,7% din PIB în 2018 până la 0,9% anul acesta, la 1,1% în 2020 şi la 1,2% în 2021. Comisia Europeană precizează că riscurile la adresa perspectivelor economice sunt orientate preponderent în jos, fiind posibil ca avansul economic să fie mai redus decât se previzionează. Astfel, creşterea economică ar putea fi afectată de o sporire a gradului de incertitudine sau de o intensificare a tensiunilor comerciale şi geopolitice, dar şi de o încetinire a activităţii economice în China mai mare decât cea estimată, din cauza efectelor mai slabe ale măsurilor de politică implementate până acum. La nivel intern, riscurile includ un Brexit dezordonat şi posibilitatea ca deficienţele din industria prelucrătoare să se repercuteze într-o măsură mai mare asupra sectoarelor orientate spre piaţa internă, conform Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
