EXCLUSIV  CENTENAR 100. UNIREA Basarabiei cu România. Hotărârea „Sfatului Țării” și cele 11 puncte din 1918

Tudor Curtifan / 11 feb 2018 / 11:03 Salveaza PDF Comentarii

Centenar 100 este un proiect pe care DC NEWS îl lansează în perspectiva momentului istoric pe care l-au trăit românii la sfârșitul anului 1918, aducând în conștiința națională evenimentele petrecute acum 100 de ani.

Pentru a putea înțelege mai bine evenimentele care au dus la Marea Unirea, în urma Marelui Război, este necesar să ne transpunem în realitatea vremii.

Astăzi, vom prezenta hotărârea „Sfatului Țării”, hotărâre care a dus la Unirea Basarabiei cu România.

Ruptă din trupul vechii Moldove, în 1812, Basarabia era cedată Imperiului Țarist la finele războiului ruso-turc.

Contextul istoric 

Intrată în război în 1916, după doi ani de neutralitate, pentru Transilvania, printr-o fericită conjunctură, România va reuși să recupereze și Basarabia, împlinind idealul Marii Uniri, la finele lui 1918. 

Neîndoilenic, în urma Primului Război Mondial, marile imperii au plătit prețul suprem. Astfel, paradoxul face ca cea mai asuprită provincie sub aspectul românismului, Basarabia, care părea sacrificată în urma deciziei de a intra în război alături de Antanta și implicit Imperiul Țarist, să fie prima dintre provinciile care s-au reîntors la patria mamă.

Sigur, nimeni nu putea prevesti în acele momente că Imperiul Țarist se va prăbuși atât de brutal iar Revoluția din Octombrie 1917 va duce la bolșevizarea Rusiei.

După disoluția Imperiului Țarist, Basarabia își proclamă autonomia în 1917. Atunci are loc și primul „Sfat al Țării” al Republicii Democratice Moldovenești, când președinte al Sfatului este ales Ion Inculeț.

La numai câteva luni, în ianuarie 1918, este proclamată independența. Următorul pas este făcut în martie 1918. În condițiile în care pericolul bolșevic se dezlănțuise în Basarabia, este solicitat ajutorul Armatei Regale Române.

Elitele politice basarabene și cele românești au meritul de a înțelege realitatea acelor vremuri. Unirea Basarabiei cu România nu doar că era cel mai sănătos drum pentru provincia ruptă cu brutalitate din Moldova în 1812, ci reprezenta repararea Istoriei. La 27 martie 1918 „Sfatul Țării” votează Unirea cu România.

„De azi și înainte și pentru totdeauna”

În cele ce urmează, prezentăm decizia redactată a „Sfatului Țării”, preluată din ziarul Drapelul.

(w670) 

Drapelul. Organ național politic, apare la Lugoj la început bisăptămânal, apoi, din 1907, de trei ori pe săptămână. Ulterior, din 1919, Drapelul devine cotidian.

Astfel, ”În numele poporului Basarabiei,declară (…) În puterea dreptului istoric și dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi și înainte și pentru totdeauna se unește cu mama sa România”.

Documentul, semnat de Ion Inculeț, președintele „Sfatului Țării”, în 27 martie 1918, are și 11 prevederi pe care Guvernul României era obligat să le accepte.

Printre cele mai importante puncte, basarabenii solicitau ca „Sfatul Țării” să rămână la conducere pentru realizarea reformei agrare. Organismului care votase Unirea cu România, îi rămâneau în competență votarea bugetelor sau numirea functionarilor administrației locale.

Basarabia solicita să își păstreze autonomia provincial, „Sfatul Țării” fiind ales prin vot universal egal, direct și secret.

Totodată, o altă condiție a unirii cu România, era ca legile din Basarabia să rămâne în vigoare. Parlamentul României le putea modifica doar dacă la modificări vor lua parte și reprezentanții Basarabiei.

(w670)

Mai mult, în Consiliul de Miniștri (nr. – Guvernul României), Basarabia va avea în permanență doi reprezentanți. Imediat după Unire aceștia vor fi desemnați de către „Sfatul Țării”, urmând ca mai apoi ei să fie aleși din partea reprezentanților Basarabiei din Parlamentul român. Nu în ultimul rând, toate încălcările de lege, survenite până atunci, din motive politice, „în vremurile tulburi ale prefacerii din urmă sunt amnestiate”.

În încheierea documentului istoric se precizează că „Basarabia unindu-se ca fiică cu mama sa România, Parlamentul român va hotărâ convocarea neîntârziată a Constituantei, în care vor intra proporțional cu populația ei și reprezentanții Basarabiei aleși prin vot universal, egal, direc și secret, spre a hotărî împreună cu toții înscrierea în Constituție a principiilor și a garanțiilor de mai sus”.

„Trăiască Unirea Basarabiei cu România deapururi și pentru totdeauna”, încheie documentul semnat de președintele „Sfatului Țării”, Ion Inculeț, la 27 martie 1918, la Chișinău.







loading...
VOTEAZA ARTICOLUL
   Pozitive: +1    Negative: 0

TOP STIRI CELE MAI...


loading...







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Vezi versiune mobil
Vezi versiune tabletă
Vezi versiune desktop

n-nxt.D4A4-n3