România a avut un termen pentru a depune un termen de renegociere până pe 30 aprilie. Motivul pentru care nu s-a reușit să se depună această cerere de renegociere până la 30 aprilie în condițiile în care acest lucru era o prioritate a fost explicat de ministrul Investiţiilor şi Fondurilor Europene, Marcel Boloş, la România TV.
”Documentele le-am transmis informal la Comisie pentru a avea o negociere aplicată și a evita observațiile care vin de la Comisie, ulterior depunerii oficiale și tocmai pentru ca să prevenim eventualele decizii sau observații din partea Comisiei care pot fi formulate pe marginea materialului trimis, am socotit că este de cuviință mai bine pentru țară să avem această discuție informală și când dumnealor vor transmite că este toată documentația completă și noi am convenit asupra tuturor observațiilor, trimitem formal cererea de negociere”, a declarat ministrul Investiţiilor şi Fondurilor Europene, Marcel Boloş.
”Ce câștigam noi ca termen dacă o trimiteam formal și aveam o mulțime de observații și poate nu reușeam într-un final să respectăm termenul de 31 august. Din punct de vedere al eficienței negocierii am socotit că dacă o trimitem informal ajungem într-o perioadă mai scurtă de timp pentru a lămuri observațiile care vor veni din partea Comisiei”, a mai explicat ministrul Boloș.
Practic, conform explicațiilor date de ministru, nu a fost pierdută posibilitatea de mărire a procentului pensiilor: ”Nicidecum, este în continuare în discuție. Termenul oficial este 31 august 2023”, a concluzionat ministrul Investiţiilor şi Fondurilor Europene, Marcel Boloş.
Termenii limită de negociere
Termenele de 30 aprilie și 31 august sunt menționate în regulamentul UE care guvernează modul în care statele membre pot renegocia PNRR cu Comisia Europeană.
30 aprilie este data recomandată pentru depunerea cererii de renegociere, iar 31 august este data-limită până la care poate fi trimisă cererea.
De menționat că unele țări, membre UE, au cerut deja înainte de 30 aprilie renegocierea propriului plan de redresare. Altele, precum România, au deja întârzieri față de această dată, dar sunt încă în interiorul perioadei în care pot depune formal cererea.
Renegocierea PNRR
1. Trebuie să transmită Comisiei Europene la ce investiții renunță după ce suma totală a granturilor nerambursabile din PNRR a scăzut cu 2,1 miliarde de euro. Scăderea sumei e provocată de faptul că România a avut în 2021 o creștere economică mai mare decât cea prognozată în 2020, când a fost aprobat PNRR. Această creștere economică peste așteptări duce la diminuarea fondurilor nerambursabile din PNRR pentru toate statele aflate în această situație, nu doar pentru România, scrie Economedia.
2. Trebuie să includă în PNRR un alt program al UE, numit RepowerEU – un plan pentru economisirea energiei, producerea de energie curată și diversificarea surselor de energie. României îi revin circa 1,4 miliarde de euro și trebuie să includă în PNRR și obiectivele din RepowerEU.
3. România vrea să renegocieze anumite prevederi/ținte/jaloane din PNRR fie din motive obiective (impactul creșterii prețurilor la materialele de construcții asupra unor investiții), fie din motive politice (eliminarea plafonului de 9,4% din PIB privind cheltuielile cu pensiile).
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
