Dumitru Chisăliță, președintele Asociația Energia Inteligentă, susține într-o amplă analiză că România a ajuns să aibă una dintre cele mai mari poveri energetice din Europa raportate la puterea de cumpărare, deși dispune de resurse interne importante și de unele dintre cele mai ieftine forme de producție de energie.
„România trăiește astăzi unul dintre cele mai absurde paradoxuri economice din Europa. O țară cu hidroenergie ieftină, energie nucleară stabilă, gaze interne și regenerabile în expansiune a ajuns să aibă una dintre cele mai apăsătoare facturi la energie raportate la puterea de cumpărare”, afirmă Dumitru Chisăliță.
Analistul susține că explicațiile oficiale privind criza energetică și efectele războiului nu sunt suficiente pentru a explica situația din România.
„Explicația oficială este repetată obsesiv: 'criza energetică', 'războiul', 'piețele europene', 'volatilitatea'. Toate sunt reale. Dar toate sunt și insuficiente explicații și doar propagandă de 'prostit' populația”, afirmă acesta.
Costul ascuns din factura la energie: Românii plătesc instabilitatea sistemului
Potrivit acestuia, problema nu mai este doar costul producerii energiei, ci întregul mecanism prin care energia ajunge la consumatorul final.
„Problema nu mai este strict costul producerii energiei. Problema este costul sistemului energetic în sine, un mecanism care adaugă risc, ineficiență, distorsiuni și cost administrativ la fiecare verigă dintre producător și consumator”, se arată în analiză.
Acesta susține că, într-un sistem energetic funcțional și predictibil, factura finală ar fi considerabil mai redusă.
„Dacă România ar funcționa ca o piață energetică normală - concurențială, predictibilă și coerent reglementată - factura finală ar fi cu 25-45% mai mică. Nu puțin mai mică. Ci radical mai mică”, mai punctează Dumitru Chisăliță.
În analiza sa, președintele Asociației Energia Inteligentă susține că o parte semnificativă din costurile suportate de consumatori reprezintă „costul disfuncției”.
„Cu alte cuvinte: între 25 și 45 de lei din fiecare 100 de lei reprezintă costul disfuncției; iar în anii de criză, aproape jumătate din factură a devenit cost sistemic suplimentar”, explică acesta.
Paradox românesc: energie ieftină la sursă, dar factură scumpă la consumator
Deși România dispune de resurse energetice importante și de unele dintre cele mai ieftine forme de producție din regiune, consumatorii finali ajung să suporte costuri ridicate generate de volatilitatea pieței, lipsa de predictibilitate și intervențiile repetate asupra sistemului energetic. Dumitru Chisăliță susține că tocmai această combinație de risc regulatoriu și distorsiuni de piață explică diferența dintre costul relativ redus al producției și factura ridicată plătită de populație.
„Acesta este paradoxul românesc, o țară cu energie relativ ieftină la sursă produce o factură relativ scumpă la consumator”, afirmă Dumitru Chisăliță.
Analiza critică modul în care autoritățile au intervenit în piața energetică începând cu anul 2022, printr-o succesiune de măsuri care, deși prezentate drept soluții de protecție pentru populație și economie, au contribuit la accentuarea impredictibilității și la creșterea costurilor sistemice din sector.
„După 2022, piața energetică românească a intrat într-un ciclu aproape permanent de: plafonări; compensări; suprataxări; contribuții speciale; intervenții administrative; modificări legislative succesive”, susține acesta.
Intervenția statului în piață
Potrivit președintelui Asociației Energia Inteligentă, principala problemă nu este intervenția statului în sine, ci faptul că aceste măsuri au fost aplicate constant, uneori contradictoriu și fără o strategie coerentă pe termen lung. În opinia sa, această lipsă de stabilitate a afectat funcționarea normală a pieței și a amplificat riscurile suportate în final de consumatori.
„Adevărata problemă nu este că statul a intervenit. Problema este că a intervenit permanent, imprevizibil și contradictoriu. România nu mai are nici piață liberă autentică, nici sistem reglementat coerent. Are un hibrid care socializează costurile și privatizează volatilitatea”, afirmă Chisăliță.
„România nu plătește doar costul energiei. Plătește și costul unui ecosistem care a învățat să câștige bani din instabilitate”, se mai arată în analiză.
Dumitru Chisăliță susține, de asemenea, că volatilitatea ridicată a pieței a creat condiții favorabile pentru diferite practici speculative și pentru obținerea unor profituri considerabile în anumite segmente ale sectorului energetic.
„În România, volatilitatea extremă a permis: arbitraj oportunist; trading agresiv; exploatarea dezechilibrelor; profituri disproporționate în anumite segmente”, transmite Dumitru Chisăliță.
Președintele Asociației Energia Inteligentă consideră că una dintre cele mai grave probleme ale sistemului energetic românesc este faptul că anumite blocaje, întârzieri și disfuncționalități au ajuns să genereze beneficii economice pentru anumite grupuri de interese, ceea ce face ca reformarea reală a sectorului să devină tot mai dificilă.
„Aici este adevărata dramă a pieței energetice românești, nu doar că sistemul este ineficient, ci că anumite forme de ineficiență au devenit profitabile pentru 'băieții deștepți'. Iar atunci când un sistem începe să câștige bani din propriile blocaje, reforma devine nu doar dificilă, ci contrară intereselor celor care controlează jocul”, conchide Dumitru Chisăliță.