Printre subiectele dezbătute în cadrul acestei dezbateri putem enumera importanța identificării unui instrument de monitorizare a libertății de exprimare în mass-media, impactul știrilor false, interferențele mediului politic dar și concentrarea mass-media în mâinile unor persoane cu interese politice și economice, limitele ce vizează libertatea de exprimare, cenzura și autocenzura.
De asemenea, discuțiile au vizat și alte aspecte importante și anume respectarea drepturilor jurnaliștilor, făcându-se referire la numeroasele situații în care aceștia sunt supuși unor amenințări, intimidări și chiar violenței fizice, dar și consecințele alarmante ale violenței în mediul online.
Studiu. Situația României în ceea ce privește presa
Conform unui studiu realizat și prezentat de Centrul pentru pluralism și libertate în mass-media din Florența care a inclus cele 28 de state membre, plus Turcia si Muntenegru, se poate concluziona faptul că situația României este mai bună decât a altor state.
Rezultatele referitoare la "protecția de bază" a libertății mass-media, care include evaluarea elementelor fundamentale ale oricărei societăți democratice, arată că 18 țări înregistrează un risc scăzut în privința amenințărilor la adresa libertății mass-media (Danemarca, Germania, Suedia, Țările de Jos, Belgia, Portugalia, Regatul Unit, Finlanda, Republica Cehă, Lituania, Estonia, Franța, Slovacia, Malta, Cipru, Irlanda, Italia, Slovenia), 11 țări înregistrează un risc mediu – printre care și România (România, Grecia, Croația, Spania, Bulgaria, Luxemburg, Muntenegru, Austria, Polonia, Letonia, Ungaria) și o țară (Turcia) înregistrează un risc ridicat. De asemenea, în ceea ce privește protecția libertății de exprimare și accesul la serviciile de presă și la internet, România a înregistrat tot un risc mediu. La capitolul independenței mass-media față de autorități, România a înregistrat un risc scăzut. Pe de altă parte, țări precum Turcia, Muntenegru, Slovenia sau Ungaria au indicatori îngrijorători în privința autonomiei editorială în mass-media. Și în cadrul acestor dezbateri, ca de fiecare dată, de altfel, implicarea europarlamentarului PPU-sl, Maria Grapini, a fost (una) totală. Cu argumente pertinente, cu soluții pliate pe realitate, dar și cu avertismente de rigoare în cazul în care există derapaje ale unor instituții de presă.
De altfel, Maria Grapini a punctat cerând un echilibru bine conturat între libertatea și responsabilitatea mass-media. "Doresc să le mulțumesc experților pentru studiile prezentate. Știrile false afectează viața oamenilor și calitatea democrației pe termen lung. S-a menționat în dezbatere necesitatea și importanța unui jurnalism de înaltă calitate. Acesta este un deziderat. Se dorește un mecanism care să monitorizare libertatea de exprimare în mass-media. În privința știrilor false, se știe că, din păcate, unii jurnaliști sunt plătiți să scrie împotriva unor politicieni sau a unor instituții. Nu considerați că acest lucru reprezintă un dezechilibru între libertatea mass-media și responsabilitate acesteia? Cum am putea realiza mai bine acest echilibru?", a precizat Maria Grapini.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
