Concepută de o echipă de cercetători de la Universitatea Cambridge, noua tehnologie a reuşit şi să îi identifice pe pacienţii ce prezentau semne incipiente de Alzheimer, separându-i de pacienţii cu alte afecţiuni cognitive. Pe lângă faptul că noul program are potenţialul de a revoluţiona testele clinice pentru Alzheimer în faze incipiente, există speranţe ca această inovaţie să contribuie la dezvoltarea unui instrument de monitorizare şi diagnosticare, care să poată fi încorporat în dispozitive electronice de uz zilnic. Peste 520.000 de persoane din Marea Britanie suferă de demenţă cauzată de maladia Alzheimer, iar specialiştii se aşteaptă ca acest număr să crească tot mai mult în perioada următoare, odată cu fenomenul de îmbătrânire a populaţiei.
Profesorul Dennis Chan, coordonatorul studiului, a declarat: 'Ştim că Alzheimer afectează creierul cu mult timp înainte ca simptomele să apară. Am dorit să creăm acest program de mulţi ani, însă abia acum tehnologia de realitate virtuală (VR) a evoluat până la punctul care ne-a permis să realizăm acest studiu pe pacienţi'. Cercetătorii de la Cambridge au colaborat cu colegii lor de la University College London pe baza unei cercetări realizate de unul dintre profesorii instituţiei londoneze, John O'Keefe, laureatul premiului Nobel pentru medicină pe anul 2014 pentru descoperirea 'GPS-ului intern' al creierului.
O componentă cheie din acel 'sistem de navigaţie intern' este o parte a creierului denumită cortex entorinal, care reprezintă una dintre primele regiuni cerebrale afectate de Alzheimer. Deficienţele din cortex explică motivul pentru care senzaţia de rătăcire în spaţiu este una dintre primele simptome ale bolii, deşi astfel de modificări cerebrale sunt dificil de detectat cu ajutorul testelor clinice tradiţionale. Folosind o cască de realitate virtuală, 45 de pacienţi cu deficienţe cognitive moderate (MCI) au participat la un test de orientare în cadrul căruia au trebuit să se deplaseze într-un mediu simulat.
MCI pot fi un indicator incipient pentru Alzheimer, deşi pot fi cauzate şi de anxietate şi de procesul natural de îmbătrânire. În cadrul noului studiu, mostre de lichid cerebrospinal au fost prelevate şi testate pentru markeri biologici ce indică riscul de dezvoltare a maladiei Alzheimer. Cercetătorii au descoperit că 12 pacienţi cu acei biomarkeri au obţinut cele mai slabe rezultate la testele realizate.
Apoi, comparat cu seria de teste tradiţionale din zilele noastre, programul de realitate virtuală s-a dovedit mai eficient în ceea ce priveşte selectarea pacienţilor cu cele mai mari, respectiv cele mai mici riscuri de Alzheimer. Specialiştii spun că noul studiu, care a fost publicat în revista Brain, ar putea fi de ajutor pentru testarea clinică a unor medicamente viitoare, create pentru a încetini sau chiar stopa progresia maladiei Alzheimer. Aceleaşi principii folosite pentru testarea abilităţii de navigaţie ar putea fi utilizate pentru diagnosticarea şi monitorizarea bolii Alzheimer cu ajutorul unor dispozitive de uz zilnic.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
