Desele conflicte din USL au generat o bursă a pariurilor în 2013 referitoare la ruperea sau nu a alianţei de guvernare. Lideri ai PNL şi PSD au sporovăit în public tot anul, şi-au lansat reciproc ironii mai mult sau mai puţin subtile sau chiar s-au jignit. Când despărţirea părea iminentă, copreşedinţii Victor Ponta şi Crin Antonescu ieşeau în faţa microfoanelor şi anunţau că Uniunea îşi continuă programul. Reconcilierile implicau de fiecare dată compromisuri. Balastul acestora s-a adunat pe parcursul anului, iar USL a părut, la finele lui 2013, că va ceda sub greutatea lui. La alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012, USL a obţinut 58,63% dintre voturile românilor la Camera Deputaţilor şi 60,10% la Senat.
5. UDMR la guvernare - La scurt timp după publicare rezultatelor de la alegerile legislative, premierul Victor Ponta anunţa că UDMR va fi primită la guvernare. Maghiarii luaseră puţin peste 5%, iar analiştii credeau că, în spiritul anilor trecuţi, când UDMR s-a lipit de toate guvernările şi de oricare majoritate s-a putut, formaţiunea lui Kelemen Hunor va avea oameni la Palatul Victoria. Vestea a lovit însă ca un trăsnet PNL. Ponta a explicat că a existat o înţelegere pre-alegeri cu UDMR, dar liberalii au reclamat că nu au fost informaţi cu privire la aşa ceva. Liberalii, în frunte cu preşedintele Crin Antonescu, s-au opus cu obstinaţie includerii UDMR la guvernare. În final, PSD a cedat. Surse citate de presă la vremea respectivă spunea că PNL a ameninţat cu ruperea prematură a alianţei, dacă nu se renunţă la ideea cooptării UDMR.
4. Pactul de coabitare - Miercuri, 12 decembrie 2012. Premierul Victor Ponta mergea după lăsarea întunericului la Palatul Cotroceni, flancat de Crin Antonescu şi Liviu Dragnea. Preşedintele Traian Băsescu a plecat, după câteva zile, la summit-ul de iarnă de la Bruxelles. DeCe News a dezvăluit în exclusivitate detaliile întâlnirii de taină de la Cotroceni, dar şi conţinutul actului pe care Băsescu i-l înmâna ostentativ preşedintelui Parlamentului European, Martin Schulz, la poza de grup: Pactul de Coabitare. Deşi prezent la semnarea lui, Crin Antonescu l-a atacat dur pe Ponta pentru pactizarea cu inamicul comun. Mişcarea era considerată contra curentului de liderul PNL, pentru că USL primise un vot copleşitor la alegeri tocmai pentru a lupta cu Băsescu. Chiar şi în prezent, de fiecare dată când are ocazia în ieşirile sale publice, Antonescu îl înţeapă pe Ponta pentru "colaborarea interinstituţională" cu Traian Băsescu.
3. Numirile de la DNA şi Parchetul General - Premierul Ponta prelua în martie interimatul la Justiţie, după demisia Monei Pivniceru, care avea să devină judecător al Curţii Constituţionale. Presa începuse să publice primele informaţii despre ceea ce avea să fie, la acea vreme, cel mai important rod al coabitării. Premierul se pregătea să anunţe numirea Laurei Codruţa Kovesi la conducerea DNA şi cea a lui Tiberiu Niţu la şefia Parchetului General. Prim-ministrul avea să confirme oficial. Niţu fusese refuzat cu câteva luni în urmă atât de preşedinte, cât şi de CSM, după ce Pivniceru îl propusese în urma unui concurs, aşa cum recomanda Comisia Europeană. Atât preşedintele, cât şi CSM, aveau să-l reevalueze pe Niâu când Ponta l-a propus. Kovesi este considerată unul dintre oamenii regimului Băsescu, iar liberalii, Crin Antonescu mai abitir, nu puteau accepta asta. "Dacă Ponta o desemnează pe Kovesi la DNA, ce facem, rupem USL? Poate e şi asta o variantă", spunea Crin Antonescu pe 31 martie. Liberalii au acceptat într-un final înţelegerea Băsescu - Ponta, pentru a stabiliza instituţiile justiţiei care rămăseseră de săptămâni bune fără conducere.
2. Ponta: PNL să-l excludă pe Sorin Roşca Stănescu, altminteri USL se rupe. PSD era foc şi pară în luna mai, după ce senatorul liberal Sorin Roşca Stănescu îl ataca sistematic pe premierul Ponta, în special pentru coabitarea cu Băsescu. Deşi Ponta a preferat să nu răspundă când fostul ziarist i-a făcut primele reproşuri, paharul premierului s-a umplut la scurt timp. Victor Ponta i-a transmis preşedintelui PNL că USL se rupe dacă senatorul liberal nu va fi exclus din partid. Liderul senatorilor PSD, Ilie Sârbu, ieşea cu aceeaşi solicitare, câteva zile mai târziu, pentru a întări mesajul premierului. Crin Antonescu a refuzat să dea curs acestei cereri, iar SRS a sfârşit prin a-i cere scuze şefului Guvernului. Câteva luni mai târziu, Roşca Stănescu avea să fie dat afară din PNL pentru că l-a acuzat pe Băsescu de primirea unor bani murdari în campania din 2004.
1. Modificările la Codul Penal, schimbarea conducerii TVR şi Legea Minelor. Deputaţii aveau să voteze pe 13 decembrie mai multe amendamente la Codul Penal care au dinamitat ulterior USL. Modificările fuseseră făcute cu o seară în urmă, netransparent, pentru ca ele să fie votate în ziua următoare fără a fi măcar pe ordinea de zi. Prin acestea, preşedintele şi parlamentarii erau scoşi din definiţia funcţionarilor publici, iar actele administrative nu mai erau incluse în sfera conflictului de interese. Conflictul dintre Ponta şi Antonescu a luat amploare după apariţia unor stenograme din BPN al PNL şi după ce liberalul a reclamat că modificările nu s-au discutat în USL. Criza din alianţă a ajuns la paroxism după ce social-democraţii au boicotat prima propunere a PNL la şefia TVR, pe jurnalistul Rareş Bogdan. Ponta avea să-l mai acuze pe Crin Antonescu de faptul că joacă la offside în chestiunea legii minelor. Ponta şi Antonescu s-au întâlnit la mijlocul lui decembrie în biroul vicepremierului liberal Daniel Chiţoiu, unde au decis să nu rupă USL.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
