Al doilea val de emigrare, conform experților, va fi mai lung, mai numeros și, de asemenea, mai divers ca compoziție. Vor fi mulți oameni de afaceri, IT-iști, specialiști profesioniști, precum și reprezentanți ai mediului academic.
Mulți dintre cei care au plecat în primele zile și săptămâni (în special în țări care nu cer viză, precum Armenia, Georgia, Kazahstan, Turcia) s-au confruntat cu dificultăți: aveau nevoie să găsească o locuință, un loc de muncă, o școală pentru copii, o modalitate de a transfera bani din Rusia, unde la început au fost introduse restricții severe asupra unor astfel de operațiuni, pentru a decide ce să facă cu apartamentul, lucrurile și posibilele economii rămase în Rusia. În schimb, fotograful și profesorul Artem, care acum are peste 50 de ani, nu s-a grăbit.
„Am decis că este mai înțelept să termin lucrurile cu calm și să îmi pregătesc drumul”, a spus el pentru The Moscow Times. „În urmă cu patru luni, am devenit proprietarul unui apartament nou terminat și l-am vândut, închizând ipoteca. Astfel a primit niște bani. Am găsit unde să duc biblioteca familiei și relicvele - desigur, nu argint și obiecte de valoare, ci doar lucruri care au fost păstrate în familia mea de-a lungul secolului al XX-lea: aparatul foto al bunicului meu, comenzi, niște cârpe de epocă ale bunicii, mărunțișuri de uz casnic”.
„Cum să-mi câștig existența este o întrebare importantă. Predau online de 12 ani, vreau să extind opțiunea cursurilor”, adaugă el.
În iulie, Artem a pornit trei săptămâni pe ruta Erevan-Istanbul-Varna-Sofia-Belgrad-Novi Sad-Tbilisi pentru a „vorbi cu cei care sunt deja acolo”, pentru a încerca să deschidă conturi bancare în diferite țări – în unele locuri „a reușit cu rezerve”. Artem se așteaptă să facă o alegere în săptămânile următoare:
„Atmosfera din Tbilisi mi s-a părut cea mai apropiată mie: oameni liberi și demni, într-o țară liberă, toată lumea înțelege pe toată lumea, un spațiu cultural comun cu toate diferențele de mentalitate. Dar acest lucru îmi dă și anxietate: este foarte probabil ca acolo Kremlinul să își imagineze că e un spirit anti-rusesc.”
Plecări de ordinul milioanelor
Pe 8 martie, un profesor de la Universitatea din Chicago, Konstantin Sonin, a estimat aproximativ numărul celor care au plecat până atunci la aproximativ 200.000 de oameni. Această cifră este mult mai mare acum, potrivit lui Zhanna Batalova, un analist senior de politici la Institutul de Politică de Migrație din SUA. La urma urmei, zeci de mii au continuat să plece în Georgia și Armenia, Turcia, Israel, țările baltice, a spus ea pentru CNBC. Și asta fără a lua în calcul diaspora rusă din străinătate, ai cărei reprezentanți pur și simplu au decis să nu se mai întoarcă după începutul războiului (Batalova estimează numărul acestor oameni la aproximativ 100.000).
Potrivit unei evaluări publicate pe 22 martie de Asociația Rusă pentru Comunicații Electronice, între 50.000 și 70.000 de specialiști IT au părăsit țara în prima lună de război, iar alți 70.000–100.000 erau așteptați să plece în aprilie.
Un moscovit care a lucrat ca analist la VTB Capital a declarat pentru The Moscow Times că, după izbucnirea războiului, a început să exploreze posibilitatea de a obține un loc de muncă în băncile europene. O bancă olandeză a răspuns solicitării sale, iar în mai el și familia sa s-au mutat la Amsterdam.
Deutsche Bank pregătește de trei luni documente pentru relocarea specialiștilor IT ai diviziei sale internaționale de banking de investiții în Germania. La Moscova și Sankt Petersburg, din cei 1.500 de specialiști în informatică care lucrau pentru bancă, aproximativ jumătate dintre ei au acceptat oferta de a se muta.
„Primul val a ajuns la apogeu, cred, la aproximativ jumătate de milion de oameni”, a declarat Ivan Preobrazhensky, analist politic și specialist în Europa Centrală și de Est, pentru The Moscow Times:
„Potențialul celui de-al doilea val „lent” de emigrare este de până la 2 milioane. Acestea nu sunt estimările mele, ci ale colegilor europeni, acei puțini care înțeleg că acest lucru se va întâmpla aproape inevitabil și ar putea reprezenta o povară aproape insuportabilă pentru UE, după cei peste 3 milioane de refugiați din Ucraina.”
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
