Prezent în emisiunea De Ce Citim, a cărei temă fost analizarea felului în care va arăta anul politic 2024, sociologul Remus Ștefureac, director al Inscop Research, a creionat profilul viitorului președinte al României și abilitățile pe care acesta va trebui să le aibă.
„Este adevărat, dacă ne uităm în Constituție, vom constata că atributele președintelui sunt oarecum limitate. Însă, totuși, influența președintelui în societate, capacitatea sa de a genera, de a împinge proiecte, de a aduce clarități, de a aduna în jurul său energii sociale și politice, este foarte mare. Vorbim de funcția care are cea mai mare legitimitate în statul democratic român, care are în spate cel mai mare număr de voturi, nu poate fi ignorată. Din acest motiv, în contextul acestor provocări, încă o dată subliniez și întăresc acest lucru, este o mare, mare responsabilitate pentru partide să vină în fața românilor cu opțiuni digerabile și cu oameni cât mai pregătiți și cât mai capabili să gestioneze și o criză de securitate, să aibă și abilitatea de a se conecta la nivel european, la nivel global.
Să aibă și capacitatea de a înțelege și puțină economie. Să aibă abilitatea de a aduna în jurul său spectre politice diferite, pentru că noi nu suntem ca SUA, cu două mari partide. Noi avem mai multe partide, unul cu 30%, altul cu 20%, unul cu 15% și în momente de asemenea încărcătură, ai nevoie de un președinte capabil să aducă la aceeași masă, atât prin forța personalității sale, prin abilitatea de a fi echidistant, mai multe forțe politice care să-și asume o serie de decizii critice pentru România, pentru că dincolo de provocările de context internațional, context național, noi nu vom putea să facem acel pas înainte, necesar după aderarea noastră la NATO și UE, decât dacă ne vom asuma o serie de reforme mari, care vor transforma nu doar statul român, dar vor permite și vor încuraja politici publice mai eficiente, mai apropiate de nevoile cetățeanului” a declarat Remus Ștefureac.
Reforma administrativ teritorială, o temă importantă a viitorului președinte
„Mă gândesc la reforma administrativ teritorială, o eficientizare a modului în care sunt cheltuite resursele. Situația de acum a României cu atât de multe entități administrative care înseamnă un efort de a întreține un aparat bugetar. Sunt o grămadă de localități în România care nu au buget nici măcar să-și plătească un angajat al primăriei darămite să administreze, să genereze politic publice în acea localitate. O regândire a modului în care sunt alocate resursele financiare, fiscale, astfel încât ele să fi cât mai apropiate de nevoile cetățeanului. De asemenea, să apropiem cât mai multe decizii de factorul local decident pentru că e greu să iei o decizie legată de construirea unui drum, de construirea unei stații de epurare și să treci acea decizie printr-un filtru al Bucureștiului. La un moment dat nu mai are sens.
Pe marile politici este firesc să ai o coordonare la București, dar această eficientizare este absolut necesară. Toate aceste decizii majore înseamnă voință politică, coordonare, viziune și nu vom putea avea toate aceste lucruri decât cu oameni pregătiți pentru aceste provocări” a conchis sociologul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
