Cu un ochi rad si cu un ochi plang. Chiar mi-e frica sa nu raman stramb.
Am auzit ceva uluitor. Din vocea presedintelui Romaniei. Si anume ca, dupa ce s-a consultat cu reprezentantii mai multor institutii, a ajuns la concluzia ca trebuie sa raman in post, de dragul consolidarii dreptei. Ca fara el, prin urmare, dreapta nu are nicio sansa in alegeri. In alegerile prezidentiale. Si atunci se sacrifica. Si nu demisioneaza. In ciuda solicitarii Parlamentului. Si a extraordinarei presiuni venita din directia populatiei. Uriasul scandal al legaturilor dintre clanul Basescu si clanul interlopilor poate continua cu Basescu in functie. Sa rad? Sau sa plang?
Este absolut induiosatoare grija pe care Traian Basescu, in calitatea sa de presedinte, i-o poarta dreptei. Opozitiei. Care, fara sustinerea lui, fara a fi pastorita de el pana in ultima zi a mandatului, are toate sansele sa esueze in tentativa de a oferi tarii o alternativa. Prezidentiala. Daca nu ar exista aceasta necesitate obiectiva de a sprijini dreapta din postura de presedinte, el, omul Traian Basescu, persoana fizica, s-ar duce acasa. Sau la vorbitor, pentru a-si intalni fratele. Si a-l ajuta, pentru ca el cunoaste, conform propriilor spuse, o alta poveste decat cea relatata de DNA. Nu-l lasa insa grija pentru viitorul dreptei.
Decizia de a ramane in post si de a renunta la demisia de onoare din functia de presedinte a luat-o greu. Dupa ce s-a sfatuit, cum afirma, cu reprezentantii mai multor institutii. Care or fi acelea? Banuiesc ca nu s-a dus la Avocatul Poporului. Sau la Academia Romana. Sau la Institutul de Psihologie. S-a dus glont sa se sfatuiasca la niscaiva servicii secrete. Si poate la doamna Kovesi. Sau la domnul Morar, acum magistrat la Curtea Constitutionala. Din cate intelegem, acestia au analizat pe toate partile uriasul scanadal, acum internationalizat, dar si complexitatea acestui an electoral, cand romanii trebuie sa-si aleaga un nou presedinte, si l-au sfatuit sa ramana in functie, pentru a ajuta dreapta. Nu o spun eu, o spune Traian Basescu. Ceea ce inseamna, nici mai mult, nici mai putin, ca serviciile secrete si DNA si cu cine s-o mai fi sfatuit presedintele s-au implicat in politica. I-au dat un sfat politic. I-au fixat tinta. Tinta sa este sa ajute dreapta.
Cu sau fara intentie, domnul Traian Basescu, anuntand ca pastoreste dreapta in urma analizei facute cu cei cu care s-a sfatuit, atentie, reprezentanti de institutii, nu niste simpli consilieri sau consultanti, ne informeaza, nici mai mult, nici mai putin, ca respectivele institutii, platite din bani publici, se ocupa de politica. Si ar urma sa trag concluzia ca si ele se pozitioneaza de partea dreptei.
Ar trebui sa ma simt onorat. Sunt senator al unui partid de dreapta. Ar trebui sa trag concluzia ca presedintele statului imi intinde o mana de ajutor mie si colegilor mei intr-un moment greu, in care, intr-un termen extrem de scurt, dreapta ar trebui sa se unifice sau macar sa se coalizeze in jurul unui candidat comun la functia prezidentiala. Prima reactie omeneasca ar fi sa-i multumesc domnului presedinte. Apoi, ar trebui sa observ cum ajuta domnia sa dreapta. Chiar asa, cum?
Pai sa stam strambi si sa judecam drept. Domnul Traian Basescu ajuta dreapta de aproape zece ani. Mai intai a teleportat in dreapta un partid de stanga. Partidul Democrat. Apoi, a incercat sa-l fuzioneze cu PNL. Dar s-a opus Tariceanu. A acuzat presedintele ca aceasta reactie a lui Tariceanu a fost si ca urmare a interventiei mele. Total fals. Apoi, tot pentru a unifica dreapta, a rupt halci din PNL.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu