Am descris în articolele precedente intenţiile acestora, dar şi ale altor ţări cu origine slavo-germanică cu privire la România, care e ţinta finală a Marelui Plan, însă până la atingerea punctului final există etape intermediare care vizează vecinătăţile României.
Singurele două state care nu se află încă într-o vasalitate faţă de Rusia sunt Republica Moldova şi Ucraina, însă aceastea reprezintă două ţări extrem de vulnerabile în acest moment din perspectiva apărării militare şi a apartenenţei la alianţe care să le asigure protecţia.
Polonia şi România sunt pentru Rusia, în complicitate cu Germania, Austria, Ungaria şi alte ţări importante din Uniunea Europeană, ţintele finale ale Marelui Plan de desiugoslavizare. Aceasta include ruperea în bucăţi şi în state mici a celor două ţări, astfel încât spaţiul spaţiul europea să nu mai fie tulburat de ţări mari geografic şi demografic.
Mișcarea lui Dodon, pregătită de peste un an
În ceea ce priveşte Republica Moldova, cele scrise acum mai bine de un an încep să prindă contur. A existat atitudine superficială faţă de afirmaţiile lui Igor Dodon după alegerile locale când acesta declara că doreşte federalizarea Moldovei sau cel puţin autonomia unor părţi, respectiv Taraclia şi Găgăuzia.
Ca şi în cazul României, scenariul pentru Republica Moldova include o dezmembrare şi controlare fără a trage un foc de armă cu ajutorul democraţiei şi al corupţiei şi impotenţei liderilor proeuropeni de la Chişinău.
În perioada următoare, dacă Dodon va câştiga alegerile, nu va mai fi nevoie de o presiune a Germaniei pentru recunoaşterea Transnistriei de către Chişinău, Moldova recunoscând prin noul preşedinte independenţa acesteia sau urmând să devină o Republica federală în cadrul Republicii Moldova.
Ca urmare a acestei federalizări vor apărea alte microrepublici constituite de Moscova în parteneriat cu complicii săi europeni, astfel încât să dispară orice fel de urmă a istoriei, culturii şi limbii române.
Unirea Moldovei lui Dodon cu Moldova ruptă de România
Pe de altă parte, curentul aşa-zis unionist va fi unul şi mai puternic, doar că de data aceasta liderul acestui curent va fi Igor Dodon, care în calitate de preşedinte a unei Republici federale controlată, va solicita unirea cu Moldova ce azi face parte din România în vederea creării acelei noi republici independente despre care vorbeam în articolul precedent.
Politica noii conduceri de la Chişinău şi atitudinea agresivă faţă de România este parte a Mareului Plan şi vizează o hărţuire pe termen mediu şi o provocare în acelaşi timp a României.
Ucraina, dată la schimb
Pe de altă parte, Ucraina cea de a doua victimă a viitoarelor acţiuni complice între Rusia şi marile puteri occidentale, atât Ucraina cât şi Republica Moldova fiind date la schimb, la pachet cu România, pentru menţinerea unor relaţii bune şi evitarea unor solicitări de natură teritorială şi financiară din partea Federaţiei Ruse faţă de acestea.
În acelaşi timp, federalizarea Ucrainei ar însemna de facto însăşi recunoaşterea Crimeei, dar şi transformarea unui stat mare precum Ucraina în mai multe republici de mărimea Moldovei sau poate chiar mai mari. Atât pentru Rusia, cât şi pentru Germania, şi o parte dintre ţările occidentale, aceste noi republici ucrainene reprezintă un potenţial uriaş atât din perspectivă geopolitică, cât şi economică.
Pentru Rusia, legalizarea furtului din Lugansk, Doneţk şi alte zone industrializate, din care astăzi sunt preluate cantităţi importante de minereu şi produse necesare industriei de apărare ruseşti, s-ar realiza prin această federalizare, respectiv recunoaşterea autoproclametelor republici ale separatiştilor.
Pentru Germania şi o parte din Occident, pe lângă o pace durabilă cu Rusia şi continuarea unor afaceri profitabile, acest pact de tip Ribbentrop-Molotov cu privire la Ucraina ar presupune împărţirea acesteia în sfere de influenţă şi cedarea de către Rusia a controlului asupra unor teritorii din Ucraina atât de necesare, prin resursele deţinute, industriei germane, italiene, etc.
Republica independentă Odessa, șah la Marea Neagră
Cel mai grav din actul de împărţire/federalizare al Ucrainei, ce nu trebuie înţeles şi asociat cu regionalizarea, va fi crearea unei Republici independente Odessa care se va transforma în principalul avanpost pentru ţinerea în şah a României la Marea Neagră.
În acest fel, România va avea în fapt trei noi vecini faţă de situaţia actuală: Republica Putinistă Moldova, Republica Independentă Odessa şi Republica Federativă Transnistria. Toate aceste noi republici vor fi teritorii în care Rusia îşi va putea amplasa oricând şi oricât aparat militar va considera de cuviinţă.
Toate aceastea fac parte din Marele Plan de destrămare a României şi Poloniei, însă pentru moment Polonia şi-a schimbat radical conducerea şi opţiunile, motiv pentru care România devine principala ţintă atât a Rusiei, cât şi a celorlalte mari puteri tocmai pentru a nu ajunge la puterea şi influenţa pe care Polonia ajunsese să o aibă în cadrul UE, NATO şi chiar la nivel internaţional.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
