În cadrul unui interviu exclusiv pentru DC News, Adrian Câciu, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a vorbit despre implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență în România.
„România stă în media Uniunii Europene din perspectiva implementării PNRR. Nu suntem nici mai breji, nici mai slabi decât alții. De exemplu, patru țări au cererea de plată numărul 3 depusă, patru țări au cererea de plată numărul 4 și una singură are cererea de plată numărul 5. Opt țări au depus cererea numărul 2 și 6 țări au depus cererea de plată numărul 1.
PNRR-ul a fost un plan de țară care a fost scris ca un compendiu al tuturor recomandărilor de țară adunate de-a lungul timpului cu privire la România - că a avut deficite mari, că are o educație slabă din perspectiva calității, că sănătatea e subfinanțată, că are nevoie de spitale. PNRR-ul a fost scris după priceperea unora, dar este un angajament al României.
Sunt unele lucruri pe care nu le-am putut schimba, iar cele mai complicate au fost pe regimul fiscal, pentru că unii s-au grăbit să le bage în deficit bugetar excesiv, deși toată Europa nu a intrat. Când noi am intrat în procedura de deficit excesiv, clauza privind deficitul excesiv era suspendată pe toată Europa. La noi s-a dorit să intrăm în această clauză, că poate există o mână a Comisiei Europene care să ne dea peste nas sau să ne spună să facem stânga sau dreapta. Probabil că așa au gândit unii“, a spus Adrian Câciu.
„Guvernul Orban a început...“, a completat Bogdan Chirieac.
„Nici nu poți să nu-l pui în aplicare, pentru că e un angajament al României. Ceea ce zic mereu și așa am și făcut când eram ministru al Finanțelor e că anumite chestiuni se negociază cu Comisia Europeană. Plafonul de la micro-întreprinderi era 1 milion de euro și l-am scăzut la 500.000 de euro, când era Guvernul Ciucă“, a precizat ministrul.
„Încă era bine. S-a mărit de la 1 la 3% și încă era bine“, a spus Bogdan Chirieac.
„Atunci am pus și condiția cu un angajat - m-ați criticat, dar eu am privit-o și din altă perspectivă“, a replicat ministrul.
„În toată perioada pandemiei, apoi a războiului, economia României a funcționat și antreprenorii români și-au făcut bine treaba. Oamenii au muncit și pentru mulți dintre ei a picat ca un trăsnet chestiunea asta. După aceea a venit domnul Boloș, cu întreprinderi legate ...“, a mai zis Bogdan Chirieac.
„Sunt niște chestiuni prinse în PNRR care spun și de întreprinderi legate, și de chestiunea privitoare la partea productivă, și de cea legată de plafon. Una a fost scris, dar contextul economic și reziliența micro-întreprinderilor este argumentul nostru de a negocia în continuare cu Comisia. Dacă mă veți certa pe mine sau pe premier că nu accesăm decât jumătate din cererea numărul 3, să știți că ne asumăm, că nu o accesăm acum. Chiar dacă ne criticați, mai mult de atât nu putem face acum, pentru că distrugem economia. Când s-a scris PNRR-ul nu s-a ținut cont că 96% din economie e formată din micro-întreprinderi. România avea 1 milion de micro-întreprinderi în 2020. Doar 4% erau plătitori de impozit pe profit. Faci o reconversie, faci o restructurare - lași puțin să-și revină. Lucrurile astea nu s-au mai spus în PNRR, dar eu cred că o vom reuși cu această negociere“, a replicat ministrul.
„Avem idee câte întreprinderi s-au prăpădit?“, a întrebat Bogdan Chirieac.
„Jumătate din ele au trecut pe impozit pe profit. Problema la impozitul pe profit e că și costurile sunt mai mari.“, a replicat ministrul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
