Coronavirus - COVID 19
România în stare de urgență
-
confirmate
-
vindecate
-
decese
Sună-ne (Luni - Vineri, 09:00 - 18:00) sau scrie-ne la numărul 0772.264.642
sau la adresa de e-mail [email protected]

De ce e important pentru noi cazul Hodorkovski?

Din mai multe motive. Exista, in primul rand, o analogie care se poate face intre modul in care cele doua economii au trecut la capitalism. In al doilea rand, pentru ca si in Federatia Rusa, si in Romania s-au format oligarhi. Si oligarhii. Iar acestea s-au aflat in stransa legatura cu cei mai importanti oameni politici. Si la Moscova, si la Bucuresti a existat practica utilizarii justitiei pentru anihilarea adversarilor politici, dar si in scopul pedepsirii oamenilor de afaceri care refuzau sa cotizeze in beneficiul puterii si implicit a atentionarii celorlalti. Iar practica cramponarii de putere o intalnim atat in Federatia Rusa, cat si in Romania. Faptul ca Romania face parte din UE, in timp ce Federatia Rusa nu, ci este doar un partener UE, nu schimba esenta lucrurilor. Deci avem de invatat din cazul Hodorkovski.

Scenariul Hodorkovski nu ar trebui sa constituie o necunoscuta pentru noi. Mihail Hodorkovski, extrem de tanar fiind, a avut o ascensiune fulminanta. Dar, daca stam bine sa ne gandim, comuna pentru multe cariere de acest fel din Federatia Rusa sau din Romania. El a creat o banca. Cu banii depusi de cetateni sau de societati comerciale de stat pe care le-a atras in afacere, garantandu-le dobanzi mai mari, Mihail Hodorkovski a initiat o serie intreaga de achizitii. Facute pe calea unor privatizari. Un mod cat se poate de normal din perspectiva experimentului, unic in lume, al treceri de la socialism la capitalism, de a-ti construi o afacere.

 Si ce afacere? Mihail Hodorkovski a tintit cat mai sus posibil. A pus mana pe imperiul energentic Yukos. A devenit astfel unul dintre cei mai bogati oameni ai lumii. Dar fara apucaturile pe care le au cei mai multi dintre profitorii tranzitiei care s-au imbogatit peste noapte, initiind o forma de capitalism salbatic si, deseori, in contradictie cu legile statului. Tanarul magnat rus a devenit unul dintre cei mai moderni oameni de afaceri, care a incercat si a reusit sa implementeze toate practicile lumii occidentale. Dobandindu-si o avere colosala, dar si o notorietate pe masura, era cu neputinta sa nu experimenteze si o cariera politica.

 Si astfel el a intrat in conflict cu cel mai puternic om al Federatiei Ruse. Cu Vladimir Putin. Cu noul tar. Cu un om provenit din serviciile secrete, care a stiut rapid sa si le aserveasca si, prin intermediul acestora, sa-si aserveasca justitia si Parlamentul. Oligarhii rusi, rand pe rand, i s-au subordonat. Mai putin Mihail Hodorkovski care, devenind principalul rival al lui Putin, viza chiar presedintia Federatiei Ruse.

 Dupa care a urmat ceea ce stim. Doua dosare penale facute la comanda, doua condamnari la comanda si mai bine de zece ani dupa gratii. Si asta dupa ce, la Kremlin, in prezenta celorlalti oligarhi, pentru ca nu cumva cineva sa uite, Putin l-a amenintat cu o cercetare penla pe Hodorkovski.

 Nu seamana cumva cu ce stim? Nu in mod asemanator s-au facut privatizarile si in Romania? Nu au aparut si aici persoane extrem de bogate dintre care unele s-au transformat in oameni de afaceri de tip occidental si au incercat sa intervina, in mod direct sau indirect, si in viata politica? Nu a existat si la Bucuresti un personaj care a venit din serviciile secrete si a castigat functia prezidentiala? Si care apoi a incercat, pe toate caile, sa devina presedinte jucator? Sa conduca, cu alte cuvinte, si Executivul?

Citește mai multe pe CorectNews

Te-ar putea interesa







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2020 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


dcn.n-nxt.25