Comparativ cu acelaşi trimestru al anului precedent, costul orar al forţei de muncă a crescut în toate activităţile economice. Cele mai mari creşteri ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au regăsit în activităţile de sănătate şi asistenţă socială (32,64%), respectiv învăţământ (26,56%), ca efect al aplicării prevederilor legale pentru personalul plătit din fonduri publice. Aceste activităţi au fost urmate de cele de informaţii şi comunicaţii (15,70%), respectiv construcţii (14,62%). Cele mai mici creşteri ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au înregistrat în intermedieri financiare şi asigurări (7,65%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (6,32%), respectiv în industria extractivă (3,04%). Faţă de trimestrul II 2018, cea mai semnificativă creştere a costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-a înregistrat în învăţământ (29,29%), ca urmare a vacanţei şcolare şi diminuării timpului efectiv lucrat.
Unde s-au înregistrat creșteri foarte mici
La o distanţă considerabilă, creşteri ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au înregistrat în: administraţia publică (3,18%), activităţile de spectacole, culturale şi recreative (2,57%), industria prelucrătoare (1,14%), distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (1,03%), sănătate şi asistenţă socială (0,04%). Cele mai importante scăderi ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au regăsit în: intermedieri financiare şi asigurări (-10,90%), tranzacţii imobiliare (-6,23%), construcţii (-3,49%), comerţ (-3,28%). Faţă de trimestrul anterior, creşterea componentei cheltuielilor directe (salariale) cu forţa de muncă a fost de 1,52%, iar cea a componentei cheltuielilor indirecte (non-salariale) de 1,77%.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
