Comisiile juridică şi pentru administraţie publică din Camera Deputaţilor au dat marţi raport de respingere propunerii legislative a UDMR pentru implementarea prevederilor referitoare la minorităţile naţionale din Rezoluţia de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, scrie Agerpres.
"Ca orice proiect de lege, poate fi îmbunătăţit, modificat (...) Propunerea legislativă care nu doreşte să ia de la nimeni nimic, dă legiuitorului ţării supreme - Parlamentului - să reglementeze toate acele elemente care nu sunt reglementate inclusiv prin adoptarea Statutului minorităţilor naţionale conform Constituţiei din 2003, ar trebui să avem o astfel de lege, încă nu o avem", a spus Marton Arpad, la Parlament.
Minorităţile naţionale s-au abţinut de la vot
"Suntem pro Declaraţia de la Alba Iulia, dar nu şi interpretărilor date acesteia în sensul în care colegul nostru le-a prezentat (Marton Arpad -n.r.), se vorbeşte despre administrare, despre şcoală, despre studiul în limbile popoarelor conlocuitoare, dar nu şi despre autonomie teritorială, drept urmare noi ne vom abţine de la acest vot, a spus deputatul minorităţilor naţionale Andi Grosaru.
Totodată, deputaţii USR au anunţat că vor vota împotriva actului normativ, pentru că se încalcă mai multe articole din Constituţie.
Care era solicitarea UDMR
UDMR solicita adoptarea în procedură de urgenţă a prevederii legislative care să asigure minorităţilor naţionale: reprezentare proporţională în instituţiile administrative la nivel local, judeţean, naţional şi european, în instanţe şi tribunale, la nivelul ministerelor, precum şi la nivelul serviciilor publice deconcentrate ale acestora, să se asigure angajarea/numirea de personal, inclusiv de conducere, proporţional cu numărul persoanelor care aparţin minorităţilor naţionale istorice, atât la nivel naţional, cât şi la nivel local.
De asemenea, proiectul mai prevedea ca modul de administrare autonomă a vieţii culturale, învăţământului şi culturii minorităţilor naţionale istorice se reglementează prin Legea privind statutul minorităţilor naţionale din România.
Actul normativ mai prevedea posibilitatea înfiinţării, prin lege, a unor regiuni de dezvoltare separate, iar aceste noi regiuni pot obţine, prin lege, un statut de autonomie specială pentru judeţele care aparţin unor regiuni istorice sau în care o minoritate naţională istorică are o proporţie semnificativă şi care, împreună, corespund cerinţelor NUTS 2 prevăzute în Regulamentul (CE) 1059/2003.
Vezi și: Viorica Dăncilă, declarații de ultimă oră. A fost semnat protocolul
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
