Angajații care își sabotează jobul cu ChatGPT: În scurt timp vor fi dați afară. Nimeni nu va mai avea nevoie de ei

Problema apare atunci când „eficiența” devine un pretext pentru a munci tot mai puțin. ChatGPT rezolvă în câteva minute sarcini care altădată necesitau ore, însă timpul economisit nu este reinvestit în alte taskuri, ci în... relaxare. Iar acest comportament ar putea duce, ironic, exact la ceea ce angajații încearcă să evite: înlocuirea lor totală de către AI.

De când AI-ul generativ a devenit mainstream, mii de angajați din domenii precum redactare, design, suport clienți sau chiar programare au început să-l folosească intens. Nimic greșit aici... este, în fond, o unealtă. Problema apare când aceeași unealtă devine un mijloc de „fentat” munca.

Mai exact: dacă un raport care înainte lua două ore e generat acum în 10 minute cu ChatGPT, ce face angajatul în celelalte 110 minute? Unii continuă să muncească. Alții… stau. Scroll pe TikTok, cafea, ieșiri, stat degeaba. De ce? Pentru că task-ul e făcut, iar angajații au senzația că managerul nu vede. Deocamdată.

ChatGPT lucrează, angajatul se odihnește

Managerii se confruntă cu o formă nouă de „absenteism mascat”, nu mai este vorba despre lipsă fizică, ci despre lipsa de implicare. Specialiștii o numesc deja quiet automation: angajatul pare că muncește, dar de fapt lasă ChatGPT să facă tot, iar el doar dă copy-paste și își justifică prezența.

Această strategie de „lenă inteligentă” ar putea funcționa pe termen scurt, dar nu și pe termen lung. Pentru că inevitabil, companiile vor realiza că un tool care face totul în locul omului… nu mai are nevoie de om.

AI-ul nu se plânge, nu cere pauză, nu ia salariu

Ironia este că angajații care folosesc AI-ul ca să muncească mai puțin contribuie, fără să-și dea seama, la propria înlocuire. În goana după confort, ei ajung să-și saboteze relevanța profesională. Fiecare task rezolvat „automat” devine o dovadă că jobul lor poate fi, pur și simplu, automatizat. Iar în momentul în care costul cu forța de muncă umană nu mai este justificat, companiile nu vor ezita să tragă linie. Și așa apar concedierile.

Tot mai multe firme din domenii precum media, marketing digital sau suport tehnic experimentează deja modele de lucru în care oamenii sunt înlocuiți cu agenți conversaționali, aplicații de generare de text sau algoritmi care fac muncă repetitivă non-stop, fără burnout sau greșeli umane.

De aici începe o nouă realitate: nu mai e vorba despre „cine scrie mai bine”, ci despre cine adaugă valoare peste ce scrie AI-ul. Iar asta presupune gândire critică, creativitate, analiză, abilități umane, dar care nu se manifestă dacă tot ce faci e să dai „copy-paste”.

Adevărata soluție nu e să eviți AI-ul, dar nici să te ascunzi în spatele lui. Câștigătorii vor fi cei care înțeleg că inteligența artificială nu este o scurtătură spre lene, ci un instrument pentru a lucra mai profund, nu mai puțin. Cei care aleg să devină parte din procesul de optimizare, nu doar simpli beneficiari ai lui, sunt cei care își vor păstra locul la masă.

Angajații care folosesc AI-ul doar pentru a „dispărea din peisaj” riscă să dispară, la propriu, din schema de personal. Pentru că, într-o lume în care inteligența artificială poate face mai mult în mai puțin timp, doar oamenii care aduc un plus real vor fi considerați de neînlocuit.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News