România se află în topul țărilor europene cu cele mai mari scumpiri la alimente, în timp ce în 14 state din UE, prețurile au scăzut. Analistul economic Adrian Negrescu a explicat acest fenomen și a spus la ce ne putem aștepta în perioada următoare.
România se numără printre țările din Uniunea Europeană în care alimentele s-au scumpit cel mai mult în ultimii cinci ani, prețurile fiind acum cu peste 50% mai mari față de septembrie 2021, potrivit unei analize Euronews. În septembrie 2026, țara noastră a înregistrat o creștere anuală de 2,6% a prețurilor la alimente și băuturi răcoritoare, în timp ce în 14 state membre acestea au fost mai mici decât acum un an, potrivit sursei citate.
Adrian Negrescu: România avea și are în continuare cele mai mici prețuri la alimente din Uniunea Europeană
Contactat de DC NEWS, analistul economic Adrian Negrescu a spus că explicația acestor scumpiri "are mai multe straturi".
"Explicația are mai multe straturi. Primul este punctul de plecare. România avea și are în continuare cele mai mici prețuri la alimente din Uniunea Europeană. Când pornești de la un nivel atât de jos, orice șoc, de la energie la transport sau salarii, se vede mult mai puternic în procente. Practic, prețurile noastre s-au apropiat de cele europene mult mai repede decât veniturile.
Al doilea strat ține de felul în care este construită piața noastră alimentară. Deși suntem o țară agricolă, importăm o mare parte din alimentele procesate: carne, lactate, conserve, dulciuri, fructe și legume în extrasezon. Exportăm materie primă ieftină, mai ales cereale, și o cumpărăm înapoi prelucrată și scumpă. O astfel de economie este extrem de vulnerabilă la scumpirea energiei, a transportului și la slăbirea leului, iar toate trei s-au întâmplat în ultimii cinci ani. Nu este întâmplător că pe podium, alături de noi, se află Ungaria și Bulgaria, cu creșteri de 57% și 54%, adică economii cu probleme asemănătoare.
Al treilea strat este făcut în România. Seceta a lovit recoltele de mai mulți ani la rând, pesta porcină africană a decimat producția internă de carne de porc, iar statul a adăugat propriile scumpiri: TVA mai mare la alimente, accize mai mari la carburanți și liberalizarea prețului la energie, care s-au transmis rapid în prețul pâinii, al laptelui și al cărnii. La toate acestea se adaugă costul muncii, care a crescut constant, și un lanț de distribuție în care fiecare verigă și-a protejat marja de profit", a declarat Adrian Negrescu pentru DC NEWS.
O veste bună
Întrebat la ce ne putem aștepta în perioada următoare, Adrian Negrescu a venit cu o veste bună pentru români.
"Vestea relativ bună este că ritmul scumpirilor a încetinit. Creșterea anuală de 2,6% din septembrie este mult sub inflația generală, de 6,6%, iar alimentele nu mai sunt principalul motor al scumpirilor, ci serviciile, energia și chiriile. Nu ne putem însă aștepta ca prețurile să scadă, așa cum se întâmplă în jumătate din statele europene. În România, ieftinirile reale la alimente sunt rare, pentru că avem prea multe costuri care continuă să crească", a mai spus Adrian Negrescu.
Mai vin scumpiri la alimente?
Întrebat dacă în perioada următoare ne putem aștepta la noi scumpiri ale alimentelor, analistul economic a spus: "Da, dar mai moderate decât în anii trecuți. INS arată că aproape 4 din 10 manageri din comerț se pregătesc să crească prețurile în următoarele trei luni și doar 3% se gândesc la ieftiniri. Presiunile vin din motorina scumpă, din costul tot mai mare al transportului maritim prin Marea Neagră, din cursul euro și din sezonul de sărbători, când cererea crește. Cele mai expuse sunt produsele din import: carnea, cafeaua, uleiul, citricele, legumele și fructele din extrasezon. Mă aștept la creșteri de câteva procente până în primăvară, nu la salturi spectaculoase. Ar fi însă o greșeală să credem că perioada scumpirilor s-a încheiat".
Negrescu: Doar așa vom opri situația absurdă în care o țară agricolă plătește alimentele printre cele mai scumpe din Europa raportat la venituri
Vorbind despre soluții, Adrian Negrescu a subliniat că plafonarea prețurilor nu este o măsură care ar putea fi aplicată pe termen lung. Potrivit acestuia, țara noastră are nevoie de o industrie alimentară proprie și de mai multe sisteme de irigații, astfel încât să nu mai depindem atât de mult de importuri.
"Soluția pe termen lung nu poate fi plafonarea prețurilor, care a dus mereu la rafturi goale și la produse de calitate mai slabă. Avem nevoie de o industrie alimentară proprie care să proceseze în țară ce producem, de sisteme de irigații care să ne protejeze de secetă și de lanțuri scurte între fermieri și magazine. Doar așa vom reduce dependența de importuri și vom opri situația absurdă în care o țară agricolă plătește alimentele printre cele mai scumpe din Europa raportat la venituri", a mai declarat Negrescu.
Inflația în zona euro a ajuns la 4% în octombrie
Precizăm că potrivit analizei citate anterior, creșterile prețurilor alimentelor în Europa au fost modeste anul acesta, dar produsele proaspete au devenit din ce în ce mai scumpe, prețurile crescând cu 8% în Franța și întreruperile de aprovizionare lăsând rafturile goale în sudul Italiei. Italia este un caz extrem. Dar indică ceva ce se întâmplă în toată Europa: după un an liniștit, cumpărăturile săptămânale încep să devină din nou mai scumpe.
În plus, inflația în zona euro a ajuns la 4% în octombrie, cea mai mare valoare din ultimii trei ani, conform cifrelor preliminare publicate de Eurostat miercuri. Energia a fost principalul factor determinant. Combustibilul, electricitatea și gazul au fost cu 20,8% mai scumpe decât cu un an înainte. Prin comparație, prețurile alimentelor au crescut mult mai lent. În Germania, alimentele au fost doar cu 0,4% mai scumpe. În Portugalia, prețurile alimentelor neprocesate au crescut cu 3,7%, la fel ca în septembrie. În Spania, prețurile alimentelor au continuat să crească în octombrie, deși mai lent decât cu un an în urmă. Cipru a avut cea mai abruptă creștere, alimentele și băuturile răcoritoare fiind cu 4% mai scumpe decât cu un an în urmă. Spania, cu 2,7%, România cu 2,6%, Malta cu 2,5% și Portugalia cu 2,4% se află pe următoarele locuri. Prețurile la alimente s-au micșorat în țări precum Suedia, Letonia, Ungaria sau Cehia.