Compania „Teleradio Moldova” (TRM) a transmis un mesaj despre criteriile de selecție a juriului național și punctajele acordate țărilor participante la Eurovision 2026, după ce România a primit din partea juriului Republicii Moldova doar 3 puncte, în timp ce publicul i-a oferit punctajul maximum de 12 puncte.
Comunicatul „Teleradio Moldova”
”Compania „Teleradio Moldova” (TRM) a luat act de interesul public intens faţă criteriile de selecţie a juriului naţional, precum şi de punctajul acordat de acesta ţărilor participante la etapa finală a concursului de muzică Eurovision, încheiat ieri în capitala Austriei, Viena, şi face următoarele precizări:
În perioada de selecţie a juriului, responsabili ai instituţiei s-au ghidat după Regulamentul stabilit în acest sens de către organizaţia care desfăşoară concursul, Uniunea Europeană pentru Radio şi Televiziune (UERT).
Extras din regulamentul de vot al ESC 2026. Criterii de selectare şi profilul unui membru al juriului Eurovision
Se urmăreşte formarea unui juriu competent, divers şi independent, capabil să voteze obiectiv şi imparţial.
Profilul unui membru al juriului
Membrii juriului Eurovision trebuie să aibă experienţă profesională demonstrabilă într-unul sau mai multe dintre următoarele domenii:
- muzică şi arte interpretative (interpreţi, instrumentişti, compozitori, producători, textieri, DJ etc.);
- regie şi producţie scenică (regizori, coregrafi, dansatori, directori artistici sau designeri vizuali pentru spectacole live);
- domeniul academic şi pedagogic (muzicologi, profesori universitari, profesori de muzică, coach vocal);
- media (critici muzicali, producători TV/radio, prezentatori sau creatori de conţinut specializaţi în muzică şi divertisment);
Altele (organizatori de festivaluri, producători de evenimente culturale sau management artistic).
Fiecare jurat trebuie să fie cetăţean al ţării pe care o reprezintă şi să aibă minimum 18 ani. În fiecare juriu trebuie să existe cel puţin doi membri cu vârste între 18 şi 25 de ani, iar componenţa trebuie să reflecte diversitatea de gen, vârsta şi experienţa profesională, păstrându-se proporţia de cel mult 4 membri de acelaşi gen din 7.
Rezumatul procedurii de jurizare
Jurizarea se bazează exclusiv pe prestaţiile din „Dress Rehearsal 2”. Juriul are obligaţia de a urmări integral toate interpretările din această repetiţie, iar evaluarea şi votul se fac doar pe baza acestor prestaţii live, fără a lua în considerare alte repetiţii sau spectacole.
Obligaţia juraţilor
- Toţi juraţii trebuie să urmărească integral toate piesele din Dress Rehearsal 2.
- Nu au voie să părăsească sala înainte de finalul ultimei prestaţii.
- Dacă un jurat lipseşte, trebuie să vizioneze ulterior înregistrarea integrală a prestaţiei ratate.
- Dacă o piesă este reintrodusă din motive tehnice, se ia în calcul doar ultima versiune interpretată.
Principiul de bază
- Singurul criteriu valid de jurizare este prestaţia din Dress Rehearsal 2.
- Nu se permite influenţarea votului de alte versiuni sau factori externi.
Modul de vot
- După vizionarea tuturor prestaţiilor, juraţii realizează un clasament:
locul 1 = piesa preferată
locul 2 = a doua preferată
…
ultimul loc = piesa cea mai puţin apreciată
- Nu sunt permise egalităţi între piese.
- Nu se poate vota propria ţară.
- Nu sunt permise abţineri.
Criterii de evaluare
Juraţii evaluează fiecare piesă în mod independent, pe baza:
- compoziţiei şi originalităţii melodiei
- calităţii interpretării scenice
- capacităţii vocale
- impactului general al momentului artistic
Nu sunt permise influenţe externe (politice, personale sau de altă natură nelegată de prestaţie), iar discuţiile despre vot sunt strict interzise.
Juriul desemnat de instituţie a fost format din următorii specialişti:
1. Andrei Zapşa, dirijor, director general adjunct responsabil de televiziune al TRM
2. Corina Caireac, expertă în producţia audiovizuală, managementul artiştilor şi comunicare. A făcut parte din echipa de management artistic şi comunicare a delegaţiei moldovene la Eurovision 2005 şi Eurovision 2022, alături de trupa Zdob şi Zdup.
3. Catalina Solomac - interpretă de muzică. A participat la trei ediţii ale Eurovision Moldova. Piesa sa, „Pink Margarita” s-a clasat pe locul 3 în finala naţională a ESC Moldova în 2026.
4. Pavel Orlov - interpret, solist al unei formaţii, compozitor şi producător muzical. A ocupat locul al doilea în finala naţională a Eurovision Moldova 2026.
5. Stanislav Goncear - artist. Activează în principal în genurile pop-jazz şi soul/R&B, cu influenţe de jazz şi un sunet pop contemporan, colaborând cu tineri artişti care împărtăşesc gusturi muzicale similare.
6. Victoria Cuşnir - jurnalistă la Radio Chişinău. Absolventă a Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, specialitatea scenaristică, regie de film şi televiziune. Realizatoare de emisiuni despre muzică şi cultură, regizoare de spectacole în aer liber şi realizatoare de documentare. Membră a juriului pentru selecţia naţională la Eurovision în anii 2018, 2022 şi 2024.
7. Ilona Stepan - director artistic şi prim dirijor al Capelei Corale Academice „Doina”.
Cum au arătat voturile juriului din partea Republicii Moldova
Voturile juriului din partea Republicii Moldova au arătat astfel, cu prestaţiile apreciate de la 1-24, 1 însemnînd prestaţia cea mai bună:
Publicul din Republica Moldova a acordat următorul punctaj în ediţia a 70-a a Eurovision Song Contest
România: 12 puncte;
Ucraina: 10 puncte;
Israel: 8 puncte;
Italia: 7 puncte;
Bulgaria: 6 puncte;
Albania: 5 puncte;
Finlanda: 4 puncte;
Grecia: 3 puncte;
Croaţia: 2 puncte;
Serbia: 1 punct.
TRM precizează că nu a influenţat în vreun fel decizia juriului, care a fost luată în mod independent. Mai mult, TRM a încercat să se asigure că procesul va fi unul transparent, prin desemnarea unui notar care a urmărit desfăşurarea votului.
Subliniem că rezultatul final nu reprezintă în vreun fel poziţia instituţiei”, a transmis Serviciul de presă al TRM.