DC News Media Group a organizat astăzi conferința ”HEALTH FORUM: Managementul responsabil al antibioticelor în sezonul virozelor: riscuri și soluții”.
În cadrul evenimentului, printre mai multe teme de larg interes pentru public, prof. univ. dr. Codruț Sarafoleanu, medic primar ORL, a vorbit despre principalele mituri legate de tratamentul răcelilor de sezon și al durerilor în gât.
"Mitul este că dacă avem roșu în gât, atunci trebuie să luăm antibiotic"
"Pornim de la premisa că 80%, de fapt este o certitudine, din infecțiile de căi respiratorii sunt virale. Motiv pentru care tratamentul antibiotic este de obicei unul inutil sau este rezervat doar complicațiilor infecțioase care pot să apară doar la anumiți pacienți. Mitul este că dacă avem roșu în gât, atunci trebuie să luăm antibiotic. O idee destul de incorectă, pentru că, în general, roșu în gât, faringita acută și durerea în gât evidențiază o infecție virală care trece cu tratament obișnuit. Mă refer la simptomatice, la dezinfectant, la antitermice, la antiinflamatorii, vitamina C.
”Peste 65% dintre pacienți sunt convinși că antibioticele sunt utile în infecțiile virale”
De asemenea, este ideea că orice secreție nazală sau înfundare în nas ar putea să sugereze o infecție bacteriană, ceea ce nu este adevărat. Guturaiul, răceala banală, dar și virozele de sezon, și aici vorbesc și de gripă și de COVID, la început au și simptome nazale și nu necesită tratament antibiotic.
Mai apoi, sunt foarte mulți pacienți, nu doar în România, dar și alte părți ale lumii, conform studiului observațional pe care l-am făcut, că peste 65% dintre pacienți sunt convinși că antibioticele sunt utile în infecțiile virale, ceea ce este greșit. Ceea ce am explicat până acum acum expune acest fapt. Nu este niciun fel de beneficiu al tratamentului antibiotic în infecțiile respiratorii virale, banale. În momentul în care avem semne care pot să sugereze complicații infecțioase printr-o infecție bacteriană adăugată infecției virale, și aici mă refer la grupe de vârste extreme, pacineți cu hipervirulență microbiană, atunci sigur putem să ne gândim la tratamentul antibiotic și avem ghiduri pentru tratamentul empiric. Asta în caz în care nu există timp suficient să așteptăm o antibiogramă, dacă recoltăm culturi din secreția nazală sau din gât.
Semnele de alarmă ar fi modificarea aspectului secrețiilor nazale, care devin purolente, persitența febrei la niște valori ridicate în ciuda tratamentelor obișnuite, simptomatice, apariția unor depozite pultacee, deci puroi la nivelul amigdalelor palatine și-n faringe, o stare generală mai proastă și tusea cu expectorație mucopurulentă", a explicat prof. univ. dr. Codruț Sarafoleanu, medic primar ORL.
VEZI CONFERINȚA AICI: