Institutul Soros afirmă că cererea lui Zelenski privind aderarea Ucrainei la NATO a eşuat
Centrul analitic al lui George Soros "Quincy Institute for Responsible Statecraft" a declarat că cererea lui Volodimir Zelenski privind aderarea Ucrainei la NATO a eşuat, anunţă jurnalul online al Institutului Responsible Statecraft. Se subliniază că reacţia conducerii ţărilor NATO la apelul lui Zelenski de aderare accelerată a Ucrainei în NATO a fost reţinută. În acelaşi timp, afirmaţia preşedintelui Ucrainei conform căreia "de facto ne-am făcut deja loc în NATO" confirmă declaraţia lui Vladimir Putin că Rusia se va opune întregii maşinării militare occidentale. "Cu alte cuvinte, cererea lui Zelenski a alimentat şi mai tare temerile Rusiei că Ucraina a devenit deja un vasal al Occidentului. Pentru Ucraina şi aliaţii săi, acest lucru a subliniat încă o dată faptul că Kievul nu este membru NATO. Şi judecând după reacţia reţinută a liderilor NATO, acest lucru nu se va schimba prea curând" - se afirmă în jurnal. De asemenea, se subliniază că refuzul aderării la NATO ar trebui să reamintească poporului Ucrainei că SUA şi aliaţii săi sunt gata să trimită arme soldaţilor ucraineni, dar nu sunt pregătiţi să-şi trimită proprii cetăţeni pe front. Anterior, şeful Biroului preşedintelui ucrainean, Andri Ermak, a declarat că 11 ţări ale blocului - Canada, Polonia, Slovacia, Cehia, România, Lituania, Estonia, Letonia, Croaţia, Muntenegru, Macedonia de Nord - susţin cererea Ucrainei de aderare la Alianţa Nord-Atlantică. Potrivit afirmaţiilor sale, Kievul intenţionează să ducă la bun sfârşit procesul de aderare a Ucrainei la NATO, sediul Alianţei de la Bruxelles primind deja o cerere oficială în acest sens. Amintim că, la 30 septembrie, preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că Kievul a depus cererea de aderare accelerată la NATO.
Autorităţile Republicii Moldova au prelungit starea de urgenţă cu 60 de zile pe fondul crizei energetice
Parlamentul Republicii Moldova a prelungit starea de urgenţă pe teritoriul ţării pentru încă 60 de zile, pe fondul intensificării crizei energetice. Starea de urgenţă instituită anterior ar fi trebuit să se încheie pe 7 octombrie 2022, informează TASS. "Starea de urgenţă pe întreg teritoriul Republicii Moldova '...' va fi prelungită pentru o perioadă de 60 de zile începând cu 7 octombrie 2022" - se arată în hotărârea Parlamentului Republicii Moldova. Această decizie este determinată de temerile autorităţilor republicii cu privire la o posibilă încetare a livrărilor de gaze ruseşti. Situaţia de criză este sub presiune şi din cauza reducerii livrărilor de la centralele electrice din Transnistria şi Ucraina, a declarat premierul moldovean, Natalia Gavriliţa. "Pentru a gestiona criza, este necesară luarea unor decizii rapide şi introducerea stării de urgenţă" - a conchis Gavriliţa. Pe 5 octombrie, vicepremierul Republicii Moldova, Andrei Spînu, a cerut cetăţenilor republicii să continue economisirea consumului de energie pe fondul crizei energetice, care se agravează în republică. În acelaşi timp, potrivit afirmaţiilor acestuia, până la sfârşitul lunii septembrie, locuitorii au redus nivelul de utilizare a gazelor cu peste 30%. Acest lucru s-a datorat creşterii de şase ori a tarifelor la gaze - din 2021 acestea au crescut până la 29 de lei (1,47 dolari) per metru cub.
Norvegia va restricţiona accesul navelor de pescuit ruseşti în porturile sale
Guvernul norvegian a anunţat joi că va restricţiona accesul navelor de pescuit ruseşti în porturile sale, aceasta find cea mai recentă măsură de înăsprire a securităţii din ţara nordică după descoperirea de săptămâna trecută a unor scurgeri majore de la gazoductele Nord Stream. Traulerele ruseşti vor avea voie de acum încolo să intre în numai trei porturi şi trebuie să fie supuse unor controale de securitate atunci când vor face acest lucru, a declarat ministrul de externe Anniken Huitfeldt într-o conferinţă de presă.
Sesiune inagurală a Comunităţii Politice Europene, la Praga
Mai mult de 40 de lideri europeni se întâlnesc la Praga, la sesiunea inaugurală a unui nou grup european, Comunitatea Politică Europeană, concentrat pe problemele energiei, migraţiei şi de securitate. Rusia nu a fost invitată. Preşedintele francez a declarat că priorităţile noii iniţiative sunt să micşoreze preţurile gazelor în Europa şi să demareze proiecte privind o mai bună interconectivitate.
Dezbatere privind situaţia din regiunea chineză Xinjiang, respinsă de Consiliul ONU pentru Drepturile Omului
Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a respins o propunere de a dezbate un raport referitor la condiţiile din provincia chineză Xinjiang. Autorităţile chineze au făcut un lobby insistent împotriva unui astfel de plan. Raportul ONU privind situaţia din Xinjiang conţinea dovezi despre arestări arbitrare, muncă forţată şi torturi, toate acestea putând fi asimilate cu crime împotriva umanităţii. Reprezentanţii ţărilor care susţin dezbaterea raportului afirmă că aceasta ar fi o măsură minimă, fără adoptarea niciunei rezoluţii de condamnare şi fără nicio decizie de demarare a unei anchete şi nu ar trebui refuzată. Cu toate acestea, reprezentanţii Chinei s-au opus, afirmând că o dezbatere ar reprezenta pur şi simplu un amestec occidental.
Tensiuni în Balcani. Premierul sârb Ana Brnabic acuză Croația că a demonstrat că este inamic al Serbiei
Decizia Croaţiei de a opri exporturile de petrol brut către Serbia prin conducta JANAF nu are nicio legătură cu sancţiunile contra Rusiei, ci este un act de represalii politice contra Belgradului şi o măsură ostilă luată de Croaţia, a declarat joi premierul sârb Ana Brnabic, potrivit Tanjug.
Într-o intervenţie la postul Happy TV, Brnabic a spus că Serbia vrea doar ca cei care au ucis copii şi bătrâni sârbi pe teritoriul Bosniei în 1995 să răspundă pentru crimele lor după 27 de ani (citește AICI).
Rusia spune că este „pe deplin angajată“ să evite un război nuclear
Moscova a afirmat joi că rămâne "pe deplin angajată" principiului de a nu permite niciodată declanşarea unui război nuclear, în condiţiile în care există tot mai multe temeri privind o posibilă dramatică escaladare după şapte luni de conflict armat cu Ucraina, informează Reuters (citește mai mult AICI).
Kamala Harris a fost implicată într-un accident. Secret Service a mușamalizat cazul
Secret Service, serviciul de pază a liderilor politici din SUA, a ascuns în această săptămână un accident uşor de trafic în care a fost implicat convoiul vicepreşedintei Kamala Harris, a dezvăluit miercuri cotidianul The Washington Post, preluat de EFE.
Maşina în care călătorea luni Harris a lovit bordura unui tunel din centrul Washingtonului cu suficientă forţă pentru a fi nevoie de schimbarea pneului, ceea ce a dus la oprirea întregului convoi şi la blocarea traficului (citește continuarea AICI).
Submarinul nuclear rus Belgorod a fost localizat. Unde se află acum nava dotată cu „arma Apocalipsei“
Au apărut noi imagini din satelit cu submarinul nuclaer rusesc Belgorod, publicate de site-ul navalnews.com. Uriașul a fost surprins ieșind la suprafață în zona Arctică, mai precis în Marea Barents din nordul Rusiei, adică la mică distanță de baza sa.
Belgorod, care transportă una dintre cele mai periculoase arme ale Kremlinului, fusese dat dispărut în ultimele zile, ceea ce stârnise îngrijorare pe fondul unor informații că Putin ar plănui să facă un test nuclear (citește mai mult AICI)
Fiscul german e îndemnat să dea dovadă de clemenţă faţă de gospodării şi firme în contextul crizei energetice
Autorităţile fiscale din Germania ar trebui să dea dovadă de clemenţă faţă de gospodăriile private şi companii, de exemplu prin suspendarea măsurilor executorii în anumite cazuri, având în vedere contextul crizei energetice, se precizează într-o scrisoare trimisă de Ministerul de Finanţe de la Berlin şi consultată de Reuters (citește mai mult AICI).
Se intensifică tensiunile în Pacific. Coreea de Nord a lansat alte două rachete balistice în Marea Japoniei
Coreea de Nord a lansat joi două rachete balistice spre Marea Japoniei, la două zile după lansarea unui proiectil similar deasupra Japoniei şi a calificat aceste teste drept măsuri corecte de retorsiune împotriva Washingtonului şi a Seulului şi a exerciţiilor lor militare în regiune, transmite AFP (citește mai mult AICI).
Ucrainenii continuă contraofensiva în sud. Președintele Zelenski anunță recucerirea altor localități din regiunea Herson
Preşedintele Volodimir Zelenski a anunţat miercuri că trei noi sate, ocupate de armata rusă, au fost recucerite de forţele ucrainene în regiunea Herson din sudul ţării, transmite AFP.
"Novo-Voskresenske, Novo Grigorivka şi Petropavlivka din regiunea Herson au fost eliberate în ultimele 24 de ore", a afirmat preşedintele Zelenski într-un video postat pe reţelele de socializare.(citește continuarea și vezi video AICI)
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
