Prof. dr. Aurel Nechita a vorbit în cadrul emisiunii "La Sud prin Sud-Est" despre Centrul Regional de Sănătate Publică, nou înfiinţat la Galaţi, dar şi despre viitorul Centru de Medicină Genomică care îşi va deschide porţile în mai puţin de o lună:
"În maxim 2-3 săptămâni, vom înfiinţa la Galaţi unul dintre puţinele astfel de centre din ţară - un Centru de Genomică, unde vom putea genotipa şi alte secvenţe ale virusului Covid, poate o tulpină gălăţeană şi una brăileană.... a spus-o cu o notă de umor prof. dr. Aurel Nechita. În Bucureşti sunt trei centre. Ştiu că mai are Timişoara, Craiova şi acum, de ce nu, şi Galaţiul. Asta ne va ajuta foarte mult pentru genotipări şi pentru testări.
E foarte important să ştii ce virus circulă şi ce măsuri să iei. Ştiţi foarte bine că, în urmă cu o lună, a apărut o hotărâre de Guvern, şi anume - s-au înfiinţat încă două Centre Regionale de Sănătate Publică, dintre care unul la Galaţi. Prin aceste centre, printre altele, se controlează evoluţia pandemică. Vă mai dau o noutate: Galaţiul este un centru care are elicopter dat de Ministerul Sănătăţii, cam de prin 2009, care deserveşte şi Brăila şi Tulcea. Numai că, până acum, ateriza pe stadionul Dunărea, de lângă Spitalul Judeţean. De acum înainte, va ateriza pe un helioport care se construieşte în curtea Spitalului Judeţean Galaţi"
România va avea un Institut Naţional de Genomică
Autorităţile vor finanţa înfiinţarea Institutului Naţional de Genomică, ce va permite României să progreseze în privinţa geneticii umane. Potrivit unui comunicat al Ministerului Fondurilor Europene, citat de Agerpres, scopul va fi promovarea medicinei genomice, susţinând reformarea cercetării medicale şi a serviciilor de sănătate din România.
Foto: Institutul de Genomică, www.genomica.ro
Genomica, ştiinţa care se ocupă cu interpretarea clinică a datelor obţinute prin secvenţierea întregului genom, oferă un diagnostic precis al bolilor cauzate de mutaţii genetice şi un tratament personalizat pentru acestea, activitate ce se află la frontiera medicinei personalizate, precizează MFE. Secundar, potenţialul de cercetare în acest domeniu, reflectat în rapoartele Naţiunilor Unite şi în rezoluţiile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, va contribui semnificativ la dezvoltarea ştiinţifică, economică şi socială în România.
Pe plan naţional, scopul Institutului Naţional de Genomică este reducerea indicatorilor de morbiditate, prin elaborarea şi execuţia de protocoale şi analize genomice de prevenţie/screening, diagnostic şi tratament, precum şi servicii medicale de înaltă performanţă, în domeniile oncologie, cardiologie, endocrinologie, ginecologie, hematologie, medicină internă, gastroenterologie, pediatrie, ORL, oftalmologie, medicină materno-fetală, geriatrie şi boli neurodegenerative. De asemenea, alte scopuri sunt secvenţierea ADN-ului celulelor tumorale (din tumori sau care circulă în sângele pacienţilor) pentru administrarea tratamentelor personalizate, crearea unei baze de date genomice şi clinice pentru România, cu multiple implicaţii în ştiinţă şi valorificarea rezultatelor cercetării din domeniu prin introducerea acestora în circuitul economic sub formă de produse, procese şi servicii noi sau îmbunătăţite. Potrivit MFE, Institutul Naţional de Genomică de la Bucureşti va reprezenta prima infrastructură medicală şi de cercetare paneuropeană din sud-estul Europei, în domeniul genomicii.
Pe hârtie, viitorul sună bine, în ceea ce privește investițiile din Genomics, în România, rămâne de văzut cât de bine vom pune aceste planuri în practică. Experiența din trecut, în atragerea fondurilor europene pentru cercetare/dezvoltare, nu ne este tocmai favorabilă.
Emisiunea integrală aici:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
