Expunerea de motive a formațiunii:
Rapoartele de țară emise în contextul Semestrului European, arată foarte clar că sărăcia copiilor și nivelul de educație sunt o consecință a sărăciei familiilor lor. În România 38,1% dintre copii fiind la risc de sărăcie sau excluziune socială. Vorbim de o vulnerabilitate accentuată în mediul rural, unde serviciile sociale sunt încă insuficient dezvoltate, ca urmare a lipsei de personal specializat la nivel local și a infrastructurii adecvate. Copiii din zonele rurale și grupurile vulnerabile au un acces limitat la învățământul preșcolar, educație școlară, alimentație adecvată, asistență medicală și locuințe.
Conform datelor furnizate de ANDPDCA, în decembrie 2020, erau înregistrați un număr total de 75.136 copii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate. Pe de altă parte, Ministerul Educației într-o evaluare paralelă arată că cifrele sunt mult mai mari decât ale ANDPDCA (datele colectate de ME surprind doar numărul copiilor integrați în sistemul de învățământ). În decembrie 2017, acestea indicau existența unui număr de 159.038 de copii cu părinții plecați în străinătate.
Chiar dacă analizăm doar datele care provin de la ANDPDCA din luna decembrie 2020, situația este extrem de gravă - aproape 30% dintre copii erau complet lipsiţi de grija părintească: 13.253 aveau ambii părinţi plecaţi în străinătate, 9.409 proveneau din familii în care părintele unic susţinător era plecat. 3.047 de copii aflaţi singuri acasă au ajuns în sistemul de protecţie specială (din care 647 în centre de plasament şi 568 în grija asistenţilor maternali).
Un studiu realizat de Salvați Copii România în anul 2020 arată că există o categorie de minori care nu se află sub directa supraveghere a unui adult (părinte, rudă sau cunoştinţă); astfel, aceştia nu beneficiază de un mediu familial adecvat pentru dezvoltarea lor psiho-emoţională normală. Ei au în general peste 13-14 ani şi fiind consideraţi aproape maturi, sunt lăsaţi de părinţi singuri, fără bunici sau alte rude. S-a evidenţiat faptul că, pentru această categorie de copii, riscurile de a abandona şcoala, de infracţionalitate, de consum de droguri sunt mai mari.
Accesul copiilor (mai ales) din mediul rural la servicii educaționale, de sănătate, evenimente culturale, de petrecere a timpului liber rămâne inegal comparative cu cel al copiilor din mediul urban, din perspective accesului și a costurilor implicate. În acest fel, sărăcia în rândul copiilor, consecință a sărăciei familiei, generează inegalități de șanse. Pentru a facilita accesul copiilor vulnerabili din mediul rural la aceste tipuri de acțiuni, există fonduri europene prin intermediul cărora sunt prevăzute intervenții prin care să fie furnizat un pachet integrat de măsuri educaționale și recreative axate pe cunoaștere, complementare cu sprijinul acordat familiilor/aparținătorilor.
Conform Raportului de evaluare intermediară POCU, realizat în februarie 2022, majoritatea părților implicate în evaluare au apreciat utilitatea mecanismului DLRC (Dezvoltarea locală plasată sub Responsabilitatea Comunității) ca fiind una pozitivă din câteva motive principale: în primul rând, acesta a permis angrenarea unui număr mare de actori de la nivel local în identificarea și prioritizarea unor nevoi și căi de acțiune pentru rezolvarea acestora.
Astfel, prin POIDS se vor finanța intervenții pentru incluziunea socială și printr-o prioritate distinctă prin implementarea mecanismului DLRC la nivel rural și mic urban. GAL-urile rurale vor fi finanțate prin Planul Național Strategic (Fondul FEADR) în cadrul căruia se înființează Autoritatea de Management la Ministerul Agriculturii din România, precum și cu fonduri FSE+ din acest program, fonduri care vor fi dedicate grupurilor vulnerabile din mediul rural și mic urban, cu precădere pentru copii.
Având în vedere că în România 1 din 3 copii sunt expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială, prin POIDS se abordează într-o manieră integrată scoaterea din sărăcie a copiilor, printr-un pachet de acțiuni specifice finanțate la nivelul mai multor priorități, complementar măsurilor finanțate prin Planul Național de Reziliență și Redresare dar și prin PO Educație și Ocuparea Forței de Muncă Fenomenul de sărăcie a copilului este accentuat de alți factori precum migrația sezonieră a părinților în căutarea unui loc de muncă. Astfel, copiii ramași acasă, după ce părinții au plecat la muncă în străinătate, lipsiți de afecțiune și supraveghere, sunt expuși la mai multe riscuri:
- abandonul școlar,
- autoizolarea,
- apariția tulburărilor emoționale și comportamentale.
În plus, lipsa atât a părinților, cât și a reprezentanților legali limitează accesul copiilor la servicii de sănătate și educație, la protecție juridică sau la prestații sociale. Pentru acești copii vor fi elaborate măsuri pentru pregătirea școlară suplimentară și servicii sociale, psihologice și juridice adaptate. La acestea se adaugă și fenomenul migrației generat de conflictele armate.
Copiii cu părinții plecați în străinătate trebuie să beneficieze în mod echitabil de următoarele drepturi, conform aceluiași studiu al Salvați Copii:
Dreptul la educaţie
- există tendinţa de a abandona şcoala și de absenteism;
- scade interesul acordat şcolii şi temelor pentru acasă;
- întâmpină dificultăţi în realizarea temelor acasă şi a înţelegerii materiei predate la şcoală;
- copiii sunt implicați în activităţile de îngrijire a gospodăriei, uneori în detrimentul programului şcolar şi pregătirii temelor.
Dreptul la opinie şi participare
- majoritatea copiilor nu sunt întrebați dacă părintele poate sau nu să plece la muncă în străinătate;
- mulți copii nu sunt nici măcar informaţi despre plecare, decât în momentul în care aceasta se întâmplă.
Dreptul la timp liber, joc şi activităţi culturale
- Munca din gospodărie le consumă din timpul lor liber;
- posibilităţile de petrecere a timpului liber împreună cu bunicii sunt reduse.
Dreptul la nediscriminare / incluziune socială
- copiii se simt „victime” accentuându-se efectele negative ale plecării părinţilor de acasă pe fondul percepției și a dezbaterilor din spațiul public.
În acest context prin Prioritatea 2 POIDS se vor sprijini acțiuni integrate care vor furniza cu precădere sprijin pentru scoaterea din sărăcie a copiilor din mediul rural și mic urban și de sprijinire a copiilor vulnerabili (inclusiv migranți), dar și servicii sociale pentru alte categorii de persoane vulnerabile expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială (inclusiv părinți / părinți singuri / bunici / aparținătorii copiilor vulnerabili,). Prin intermediul acestui mecanism, GAL-urile rurale vor pune în aplicare o parte a acțiunii care sprijină copiii vulnerabili din mediul rural și mic urban (copii cu unul sau ambii părinți plecați în străinătate pentru muncă, copii care se întorc acasă după ce au însoțit o perioadă părinții în străinătate și au dificultăți de readaptare, copii din familii vulnerabile, inclusiv Roma, copii orfani, copiii migranților sau solicitanților de azil stabiliți pe teritoriul GAL).
Astfel, conform Program sprijinit din FEDR (Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică), FSE+, Fondul de coeziune și FEPAM – articolul 21 alineatul (3) prin intermediul mecanismului DLRC rural va fi finanțat un pachet de acțiuni integrate care va include, în funcție de nevoile identificate, pe baza managementului de caz, cel puțin 2 din următoarele acțiuni:
Sprijin pentru copiii vulnerabili și familiile acestora, pe bază de management de caz, care va include:
- sprijin psiho-social si material adresat direct copiilor (ex: acoperirea costurilor de transport, rechizite, hrană pentru îmbrăcăminte și încălțăminte, activități educative, activități de prevenire si combatere a comportamentelor negative etc.), pentru copiii cu părinți in străinătate si copiii orfani, copii ai migranților, copii în alte situații de vulnerabilitate, atât pentru scoaterea din sărăcie cât și pentru prevenirea abandonului școlar.
- sprijin pentru părinții și aparținătorii copiilor aflați în situație de vulnerabilitate, prin furnizarea de servicii - suport (ex: consiliere psiho-socială adresată reprezentanților copiilor, persoanelor care îngrijesc copiii cu părinți în străinătate, asistență privind delegarea temporară a autorității părintești, după caz, program de educație parentală), dar și sprijin material pentru mici reparații ale locuințelor copiilor vulnerabili, necesare pentru asigurarea unor standarde de locuire de bază.
- acțiuni care vizează unitatea de învățământ (implementarea de programe precum grădiniță, școală după școală, inclusiv masă caldă, educație de recuperare, activități non-formale etc.)
- acces copii vulnerabili la excursii, vizite, tabere (de exemplu: creație, sport, diverse tematici), evenimente culturale si educaționale, schimburi de experiența rural-urban, alte acțiuni similare etc.
În cadrul pachetului de acțiuni integrate, măsurile a). și b). de mai sus au un caracter obligatoriu, iar selectarea acțiunii c). este opțională. Această acțiune va include sprijin dedicat pentru grupuri marginalizate, precum copii de etnie romă, pentru promovarea incluziunii sociale a acestora. În ceea ce privește selecția grupului țintă și a comunităților care vor primi sprijin, va fi implementată o metodologie comună cu MADR. Indiferent de dimensiunea populației totale pe teritoriul acoperit de GAL, sprijinul FSE+ se va raporta la nevoile populației vulnerabile, identificată la nivelul teritoriului, în cadrul SDL depus spre finanțare.
Astfel, prin acest tip de intervenție vom putea reduce absenteismul și abandonul școlar, vor crește rezultatele la învățătură și siguranța copiilor cu părinți plecați în străinătate.
Sursele de finanțare pot fi constituite din fonduri europene nerambursabile, fonduri locale sau naționale.
O potențială sursă de finanțare nerambursabilă o constituie Programul Incluziune și Demnitate Socială 2021 – 2027, respectiv din cadrul Priorității P02 Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității – zona rurală, cu o alocare totală de 150 milioane euro, din sursa FSE+, în această alocare fiind inclusă și categoria copii cu unul sau ambii părinți plecați în străinătate în cadrul categoriilor de copii aflați in stare de vulnerabilitate.
Inițiatori:
- Raluca Turcan;
- Făgărășian Valentin-Ilie;
- Ciofu Cătălina;
- Gabriel Andronache;
- Morar Olivia-Diana;
- Hărătău Elena.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
