"Aparent, politica economică și fiscală a Guvernului Orban pare plină de incompetență, incoerență și hoție, dar dacă totul este intenționat și se derulează un scenariu macabru pentru România? Să ne uităm puțin la fapte, cifre și legi...
Ministrul Florian Câțu a anunțat zilele acestea ”revizuirea” estimărilor guvernamentale pentru acest an cu o scădere economică de 3,8% şi un deficit de 8,6%, faţă de ”poveștile” iniţiale de 1,8% şi 6,7%. Însă, dacă ne uităm la găurile pe care le face în buget, tare mă tem că și această corecție este tot prea optimistă, existând foarte mari șanse ca prin luna noiembrie să ne trezim cu o nouă rectificare bugetară și să sfârșim anul cu o scădere economică de 5% și un deficit de peste 10%.
Apoi, conform datelor furnizate de Ministerul Finanțelor, datoria publică a ajuns în luna iunie la 40,2% din PIB. Maximul atins de datoria guvernamentală a fost de 39,2% în 2014, iar guvernarea PSD a reușit să o coboare la 35% în anii 2017-2018-2019. Așadar, vorbim de un salt uriaș de peste 5% a datoriei publice de când a preluat PNL guvernarea. Nici nu e de mirare, ținând cont de ritmul infernal în care ne împrumută guvernul liberal. Lună de lună aflam despre noi miliarde de euro angajate în numele României, la dobânzi extrem de mari, de fapt, cele mai mari din Europa.
Dar, toate acestea nu sunt noutăți! Consilul Fiscal avertizează de luni bune că datoria publică va depăși 45% din PIB la sfârșitul acestui an și va ajunge la 55% în 2021. Ceea ce înseamnă că în decursul următorului an se vor depăși toate pragurile prevăzute de Legea responsabilității fiscal-bugetare (Legea nr. 69/2010) și ne vom apropia periculos de pragul maxim de 60% prevăzut de Tratatul de la Maastricht. Și, cum deficitul liberal a depășit deja cu de trei ori mai mult limita de 3%, doar atingerea acestui prag ne mai lipsește pentru intrarea în procedura de deficit excesiv.", a explicat deputatul Oana Florea.
Previziune sumbră pentru finalul anului. Creşte datoria publică?
"Până acolo, însă, să ne uităm cu atenție la ce efecte au aceste praguri prevăzute în Legea responsabilității fiscal-bugetare:
- Când datoria publică atinge 45% din PIB, ministrul Finanțelor trebuie să prezinte Guvernului un raport explicativ și un plan de sustenabilitate fiscală.
- Dacă datoria publică depăşeşte 50% din PIB, Guvernul trebuie să ia măsuri de reducere a cheltuielilor, în special înghețarea salariilor din sectorul bugetar.
-Dacă datoria publică ajunge la 55% din PIB, aceste măsuri vor include și înghețarea tuturor cheltuielilor cu asistența socială, adică și a alocațiilor pentru copii și a pensiilor pentru vârstnici.
Acum, un detaliu financiar important: datele privind datoria publică comunicate de Ministerul Finanțelor sunt doar de pe primul trimestru al anului, pentru că nu aveau încă calculele pentru cel de-al doilea. Așadar, nu includ împrumuturile masive luate din aprilie încoace. În condițiile în care noi intrăm în cel de-al patrulea trimestru, ne putem aștepta ca, până la Crăciun, Guvernul Orban să mai adauge încă 5 sau 10% la datoria publică. Ceea ce ar însemna că, după alegerile parlamentare, noul Guvern va fi obligat de legea menționată să înghețe salariile și pensiile. Poate chiar să le taie.
În aceste condiții, se naște întrebarea dacă tot acest joc de-a împrumuturile și găurile bugetare nu este cumva studiat și cu direcție clară pentru atingerea acelor praguri? Ceea ce le-ar da justificarea perfectă pentru a îngheța salariile, alocațiile și pensiile, cu scuza că îi forțează legea și Uniunea Europeană. Și, dacă e să ne uităm în urmă, pedeliştii portocalii decoloraţi in galben liberal și-au anunțat aceste intenții în mai multe rânduri.", a mai transmis deputatul PSD.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ascultă în română
