În cazul unei românce care a călătorit în Germania pentru o operație pe cord deschis, Curtea Europeană de Justiție (CEJ) a decis că pacienta trebuie să demonstreze că niciun spital din țara ei natală nu îi poate oferi tratamentul de care are nevoie.
O femeie din România care a călătorit în Germania pentru o operație urgentă la inimă poate pretinde statului român costul operației, a decis joi CEJ, potrivit European Voice. Însă instanța a precizat că rambursarea se poate face doar dacă același tratament este oferit și de către sistemul medical românesc, dar nu este disponibil la nicio instituție spitalicească din țară.
În 2009, Elena Pătru a fost internată la Institutul de Boli Cardiovasculare din Timișoara, unde doctorii au concluzionat că are nevoie urgentă de o operație la inimă. Pătru a decis că spitalul este slab pregătit pentru a realiza o asemenea operație, reclamând lipsa paturilor, a medicamentelor și a intrumentelor de lucru. În schimb, ea a plătit aproximativ 18.000 de euro pentru a suferi aceeași operație într-un spital din Germania.
La întoarcere, sistemul de asigurări din România a refuzat să-i ramburseze costul operației. După ce Elena Pătru a contestat decizia, o instanță română a cerut CEJ să clarifice circumstanțele în care rambursările pot fi refuzate. Curtea Europeană de Justiție a hotărât că instanța română trebuie să aprecieze dacă ar fi fost imposibil ca pacienta să primească același tratament de o manieră oportună în țara natală.
Cetățenii statelor membre UE călătoresc în alte țări pentru tratament medical din diferite motive, și nu neapărat pentru că țara de baștină nu le poate oferi serviciile pe care le pacientul le necesită. Unii cred că vor avea parte de o calitate a tratamentlui mai bună în alte state sau că tratamentul va fi disponibil mai repede.
Într-un discurs susținut în 2011, comisarul european pentru Sănătate, John Dalii, spunea: "Vreau să mă fac foarte clar înțeles; nu promovez turismul medical, în care oamenii pot călători peste hotare cu unicul scop de a căuta tratament medical".
În spețe similare, România are de plătit milioane de euro pentru operații efectuate în străinătate de pacienți români. Din cauza unei incapacități administrative, statul nu controlează solicitările pacienților privind tratamentele obținute în străinătate. Nu există un registru care să înglobeze toate cererile și raportul spitalelor referitor la intervențiile pe care le pot sau nu realiza.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News