Comisia de la Veneția și CCR. Cazul 2012 vs. 2024

Autor: Anca Murgoci

Decizia Curții Constituționale a României (CCR) din 6 decembrie 2024, prin care întregul proces electoral prezidențial a fost anulat, marchează un moment critic pentru democrația românească și subliniază importanța respectării independenței acestei instituții fundamentale. Într-un gest de apărare a principiilor statului de drept, CCR a invocat necesitatea asigurării corectitudinii și legalității procesului electoral, anulând rezultatele primului tur și dispunând reluarea completă a alegerilor, inclusiv recalibrarea calendarului electoral. Această hotărâre, adoptată în unanimitate, a fost justificată de multiple nereguli procedurale care riscau să compromită legitimitatea rezultatului final.

Contextul acestei decizii reînvie ecouri ale unor evenimente similare din trecutul Curții. Episodul tensionat din vara anului 2012, când judecătorii CCR au fost supuși unor presiuni intense și amenințări directe, este relevant pentru înțelegerea provocărilor actuale. Atunci, președintele Comisiei de la Veneția, Gianni Buquicchio, condamna ferm ingerințele și atacurile asupra independenței Curții, descriind situația drept „șocantă” și inadmisibilă într-un stat membru al Consiliului Europei. Amenințările raportate de judecători, inclusiv cele împotriva vieții lor, au determinat apeluri internaționale pentru protejarea CCR și pentru respectarea atribuțiilor sale constituționale.

Deși a trecut mai bine de un deceniu de la acele momente, decizia din 2024 arată că CCR rămâne un bastion al democrației românești, dar și o țintă vulnerabilă într-un peisaj politic adesea turbulent. Suspendarea procesului electoral reflectă nu doar o acțiune de salvare a legitimității democratice, ci și o asumare a unui rol activ în corectarea deficiențelor sistemului electoral, indiferent de riscurile implicate.

Preşedintele Comisiei de la Veneţia, Gianni Buquicchio, s-a declarat, în 2012, șocat de faptul că a primit de la CCR noi „informaţii” privind ameninţări la adresa judecătorilor şi a cerut autorităţilor publice şi partidelor din România „să respecte în totalitate" independenţa Curţii:

„Fac un apel către toate autorităţile şi toate partidele politice din România să respecte în totalitate independenţa Curţii Constituţionale şi să se abţină de la exercitarea de presiuni”

„În data de 4 iulie 2012 mi-am exprimat, într-o declaraţie publică, îngrijorarea faţă de încercările de exercitare a unor presiuni asupra Curţii Constituţionale a României şi de a-i submina independenţa. Am primit informaţii suplimentare de la Curte despre continuarea presiunilor şi a ameninţărilor împotriva anumitor judecători. (…) Presiunea pe orice instanţă, fie ea constituţională sau nu, de natură să îi influenţeze deciziile, este inadmisibilă. Este surprinzător pentru mine, şi chiar şocant, că pentru a doua oară într-o scurtă perioadă de timp, Curtea Constituţională dintr-un stat membru al Consiliului Europei şi al Uniunii Europene se simte obligată să apeleze la Comisia de la Veneţia pentru a-i proteja independenţa”, a declarat preşedintele Comisiei de la Veneţia în 2012.

Decizia CCR din 2024 are și o dimensiune simbolică: reafirmarea funcției sale de arbitru constituțional, mai presus de interesele politice sau de presiunea opiniei publice. Cu toate acestea, simbolismul nu este suficient. România trebuie să ia măsuri concrete pentru consolidarea mecanismelor de protecție a judecătorilor și pentru asigurarea unui climat de respect față de instituțiile democratice. În caz contrar, lecțiile dure ale trecutului, precum cele din 2012, riscă să fie uitate, iar instabilitatea sistemului democratic să devină o constantă.

Astfel, anularea procesului electoral nu este doar un act juridic, ci și un semnal de alarmă. Este un moment de reflecție asupra stării democrației și a statului de drept din România, precum și asupra necesității unei implicări active atât din partea societății civile, cât și a organismelor internaționale. Numai prin respectarea și întărirea instituțiilor fundamentale, precum CCR, se poate asigura un viitor democratic robust. În acest sens, apelul lui Buquicchio din 2012 rămâne extrem de actual: „Presiunea asupra oricărei instanțe, fie ea constituțională sau nu, este inadmisibilă.”