În data de 5 octombrie, sunt prăznuiți Sfinții Daniil și Misail de la Mănăstirea Turnu, dar și Sfânta Haritina.
Sfinții Daniil și Misail de la Mănăstirea Turnu
Canonizarea Sfinților Daniil și Misail de la Mănăstirea Turnu a fost decisă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în cadrul ședinței din 25 februarie 2016. Aceștia sunt celebrați anual în data de 5 octombrie, potrivit crestinortodox.ro.
Muntele Cozia a reprezentat de-a lungul timpului un refugiu pentru numeroși pustnici dornici de izolare și rugăciune profundă. Acești asceți și-au dedicat viața lui Dumnezeu prin post, ascultare și studiul textelor sfinte, mulți dintre ei memorând întreaga Psaltire.
Trăind în chilii săpate direct în stâncă sau în bordeie simple, ei au înfruntat izolarea, frigul și încercările spirituale prin Rugăciunea inimii. Modelele lor de credință și puritate au inspirat comunitățile de credincioși și monahi din epocă.
Sfânta Haritina
În aceeași zi este pomenită și Sfânta Haritina, o tânără creștină din perioada împăratului Dioclețian. Pierzându-și părinții încă din copilărie, ea a fost adoptată și crescută de un bun creștin pe nume Claudiu.
În momentul în care dregătorul imperial Dometie a aflat despre convingerile religioase ale Haritinei, a poruncit ca aceasta să fie adusă pentru audieri în fața instanței, întrebând-o: "Este adevărat, tânăro, că fiind creştină tu însăţi, îi mai înşeli şi pe alţii, ademenindu-i la credinţa ta profană?”
"Pe cei înşelaţi eu îi scot la calea adevărului"
Răspunsul Haritinei a fost plin de curaj: "Adevăr este că sunt creştină, dar minciuna este că i-aş înşela pe alţii. Dimpotrivă! Pe cei înşelaţi eu îi scot la calea adevărului, aducându-i pe ei la calea Domnului meu Hristos.”
Din cauza refuzului de a renunța la credința sa, tânăra a fost supusă la chinuri groaznice. A fost tunsă și i s-au așezat pe cap cărbuni încinși, însă ea a rămas complet neatinsă de arsuri. Ulterior, a fost legată și aruncată în adâncul mării, dar Dumnezeu a salvat-o, scoțând-o la mal nevătămată.
S-a rugat ca Dumnezeu să îi primească sufletul
Văzând că nicio formă de tortură nu îi aduce sfârșitul, împăratul a dat ordin ca fecioara să fie lăsată pe mâna unor bărbați desfrânați pentru a fi necinstită. În acel moment, Sfânta Haritina s-a rugat fierbinte ca Dumnezeu să îi primească sufletul înainte ca aceștia să apuce să îi întineze trupul.
În timp ce se afla în genunchi, adâncită în rugăciune, sufletul ei s-a despărțit de trup și a urcat direct în Împărăția Cerurilor.
