Protestele elevilor din Franța s-au extins rapid și au degenerat în ciocniri și arestări. Sociologul Bogdan Bucur vorbește despre problemele sistemului de educație, clasele supraaglomerate și influența activiștilor de extremă stângă.
Mișcarea de protest din Franța, începută pe data de 17 septembrie în regiunea pariziană, s-a răspândit rapid în ultimele zile în numeroase regiuni, iar la începutul acestei luni a degenerat și a fost scăpată de sub control. Blocajele școlare au fost marcate de ciocniri cu forțele de ordine, iar autoritățile au efectuat peste 5.000 de arestări, dintre care aproximativ 85% au implicat minori.
Într-un interviu exclusiv la DC News, sociologul Bogdan Bucur, profesor universitar la SNSPA, a spus exact ceea ce a precizat astăzi ministrul Educației Naționale din Franța, anume că activiști de extrema stângă s-au infiltrat printre elevi și au provocat haos.
„Se întâmplă niște proteste violente în Franța, ale elevilor. Incendiază școlile și sunt sub influența extremei stângi“, a precizat sociologul Bogdan Bucur, cadru universitar la SNSPA.
Jurnalistul Val Vâlcu a făcut o comparație între protestele din Franța și ceea ce s-a întâmplat în România în primii ani de după căderea regimului Ceaușescu, când mișcările studențești erau mai degrabă susținute de dreapta.
„La noi, protestele studențești au fost de dreapta în anii 1990, iar acum vizează lucruri tehnice, precum burse, manuale, transport etc. Atunci când mult hulitul Dragnea a dat gratuitate pentru toți studenții pentru toate trenurile, nu a fost bine. Acum, când transportul le-a fost tăiat la jumătate, e foarte rău“, a remarcat jurnalistul Val Vâlcu.
Potrivit sociologului, problemele reclamate de tinerii din Franța nu se limitează doar la Hexagon, ci pot fi întâlnite și în alte state, inclusiv în România.
„În Franța e un sistem de educație mult mai bine pus la punct, dar afectat de un fenomen migratoriu copleșitor, cu clase supraaglomerate. Franța este o țară socialistă, dar una socialistă în sens pozitiv, de egalizare în sus, nu ca la noi în perioada de dinainte de 1989, când egalizarea s-a făcut în jos, în sărăcie.
Într-un sistem de educație bine pus la punct, iată că există probleme care pot să semene cu ale noastre. Nemulțumirile sunt în legătură cu profesori insuficienți, școlile degradate, programul școlar excesiv, clasele supraaglomerate cu peste 30 de elevi într-o clasă. Asta se datorează migrației“, a spus sociologul.
„Păi se tot plâng că nu e natalitate. Dacă nășteau francezii, era bine? Aveau loc în clase? La noi în clasă erau 36 de elevi, au fost și 38, iar jumătate dintre colegii mei sunt la Montreal, Paris, câțiva în Elveția, un matematician în Marea Britanie etc“, a spus Val Vâlcu.
Bogdan Bucur, despre misiunea școlii în viața tinerilor: „Vrem ca elevii să asimileze cunoașterea și să poată folosi cunoștințele“
În cadrul aceluiași interviu, Bogdan Bucur a vorbit despre rolul cadrelor didactice în pregătirea tinerilor pentru societatea de mâine,
„Programul școlar excesiv poate fi schimbat mâine. Și în România ne luptăm cu aceleași mori de vânt, normele didactice. Nimeni nu cedează cinci minute din ora lui, dar sunt cerințe noi, educație pentru sănătate, educație pentru circulație, educație financiară etc. Unde le mai îndesăm, că matematica nu renunță. Am citit într-o carte a unui economist unde scria că statele investesc 50% din resursele educaționale pentru matematică și doar 15% din populația lumii are creierul apt să înțeleagă matematica. Înclin să cred că așa e!“, a spus Val Vâlcu.
„Principala misiune a școlii e aceea de a transmite cunoașterea, în cicluri succesive educaționale, dinspre catedră înspre elevi. Sigur că avem și elevi excepționali care încep să contribuie științific, dar sunt excepții. În învățământul preuniversitar ne ocupăm cu transmiterea cunoașterii. Ciclul se schimbă, dar numai către doctorat, când cel care stă în bancă produce cunoaștere.
Noi ne propunem ca elevii să asimileze cunoașterea și să poată folosi cunoștințele. Noi ne mai propunem să-i acomodăm pe colegi cu standardele culturale clasice ale civilizației în care s-au născut - îi pregătim să recunoască lucrurile, spațiile, simbolurile, ceea ce am clădit și ceea ce este construit - și acomodarea cu spațiul ambiental din punct de vedere civic și politic“, a explicat Bogdan Bucur.