La „Nod în Papură“, sociologul Alfred Bulai a vorbit despre necesitatea serviciului militar pentru tinerii din România:
„Mai are vreun rost ca tinerii să facă armata? Nu vorbim de prostiile alea cu mobilizarea, deși eu am acasă, la livretul militar, un ordin de încorporare de acum 20-30 de ani. Știu unde ar trebui să mă duc dacă e mobilizare generală. Dar, vorbind de cei tineri, mai are rost să facă armata?“, a întrebat jurnalistul Val Vâlcu.
„Eu am făcut armata într-o școală de ofițeri. A fost o năstrușnicie a comuniștilor. În 1981, când am terminat liceul, am intrat la facultate și se făceau 9 luni, termen redus, și teoretic ieșeai sublocotenent, deci ieșeai ofițer după 9 luni. Cineva a sesizat această carență maximă, că ăia făceau școală de ofițeri de 3 ani ca să iasă sublocotenenți și noi ieșeam după 9 luni.
În generația mea, toți am fost trimiși în școlile de ofițeri. Am făcut armată de ne-au rupt ăia. Săracii nu știau cum să procedeze. Au crezut inițial că trebuie să concentreze 3 ani în 9 luni. Sunt experiențe foarte interesante, dar tocmai de asta pot să spun că este ultra util serviciul militar. E o experiență de maturizare reală, nu pentru faptul că te pregătește să lupți. O experiență care exista în comunitățile vechi de la noi. De exemplu, ceata, în care mai mulți bărbați trăiau o perioadă de câteva săptămâni la vătaful mare acasă. Trăiești în comun, înveți să te descurci, te rupi de familie și chiar ieși super maturizat față de cum ai intrat.
E o experiență de a trăi alături de alți, de a socializa. Noi, astăzi, avem o groază de oameni care sunt extrem de izolați social, nu relaționează, nu știu să se descurce. Mie mi se pare o experiență extrem de utilă și e un gen de maturizare de care mai ales tinerii au nevoie.“, a punctat Alfred Bulai.
CITEȘTE ȘI - EXCLUSIV ”Exercițiu scârbos” în diaspora - VIDEO. Alfred Bulai: Nu știm să-i valorificăm ca vector de imagine
Bulai, exemplul din Israel
„Dar totuși, 9 luni...poate omul s-a angajat la 18-19 ani. Întrerupi studiile sau poate îți plătești ratele la o mașină“, a adăugat Val Vîlcu.
„Sigur că totul trebuie adaptat la nivelul societății de azi, însă, așa cum evoluează lumea, probabil că la noi se pune problema redefinirii serviciului militar. Sunt și alte țări în care se face serviciul militar obligatoriu. Sigur, de regulă atunci când există o presiune reală la nivelul societății. Vezi Israelul, unde fac și femeile. La evrei nu e o glumă. Acolo serviciul militar presupune că poți fi și împușcat de cineva, iar pentru cetățenii obișnuiți este util.
De ce nu există atentate tocmai în Israel, dar Europa e plină de astfel de atacuri?! Pentru că le e greu și celor din organizațiile teroriste să facă ceva acolo. De ce? Pentru că în autobuzul din Tel-Aviv, dacă ai o mișcare suspectă, te bate o babă de te rupe. Există un gen de exercițiu militar și un gen de vigilență care face foarte greu punerea la cale a unui plan. În schimb, în Paris, când au fost diferite atentate, s-au dus cu telefonul să filmeze. Asta e reacția, să dăm pe rețele, să arătăm că am fost acolo.
Sunt societăți și societăți, dar nu pentru calitățile militare, ci pentru un gen de pregătire socială de care ai nevoie. Sunt situații de urgență. Îmi aduc aminte, la cazul Colectiv unul a zis că s-a salvat pentru că a făcut armata. În momentul ăla, deși nu făcuse cine știe ce în armată, și-a adus aminte că în cazul unui atac chimic sau ceva, trebuie să stea cât mai jos, ca să aibă aer curat. Și a zis: Domn’le, m-am aruncat jos și am mers târâș. Așa am ieșit. Nu e o chestie așa, fără utilitate, dar e vorba de o experiență socială.
Un tip de armată altfel, nu știu dacă obligatorie, promovată la nivelul tinerilor, cred că ar fi extrem de utilă. În lumea contemporană, când ne uităm ce e în jurul nostru, nu strică să ai acest gen de expertiză în societate, poate și în cazul femeilor. Pe de altă parte, tinerii care lucrează sunt totuși puțini. Plus că armata modernă poate să însemne și calificări.“, a conchis Alfred Bulai.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
