Show-ul de luni seara a fost împărțit în șase segmente de câte 15 minute, separate de calupuri publicitare. Cei doi și-au strâns mâinile la urcarea pe scenă și au avut dreptul la cuvinte de deschidere și replici, înainte ca moderatorul Lester Holt de la NBC News să-i adreseze prima întrebare lui Clinton, conform ordinii stabilite prin tragere la sorți. În fiecare din cele șase segmente, ordinea candidaților urma să se inverseze, asigurând celor doi candidați perioade de timp egale.
Trump a acuzat China pentru devalorizarea dolarului american și pierderea unor locuri de muncă în SUA. Clinton a afirmat că Trump are sensul de "trump up" (a înșela), cu referire la teoria economică a efectului de cascadă (trickle down), susținută de dreapta, potrivit căreia bunăstarea celor mai bogați se transmite celor mai săraci prin crearea locurilor de muncă, stimularea cererii și venituri mai mari pentru salariați.
Trump a continuat cu o critică a tratatului de liber schimb în America de Nord (NAFTA) și a afirmat că adversara sa ar fi trebuit să se ocupe de multă vreme de această problemă. "Faceți asta de 30 de ani, de ce începeți să vă gândiți la soluții abia acum?" a întrebat-o el pe Clinton, a cărei carieră politică se întinde pe patru decenii. El a afirmat că planul său economic include reduceri "extraordinare" ale taxelor, care vor crea locuri de muncă în număr "nemaivăzut de la Ronald Reagan".
În replica sa pe teme economice, Clinton a afirmat că "nu așa vom crește economia" și că programul lui Trump este de fapt "cea mai extermă versiune": de reducerile de taxe ar urma să beneficieze câteva procente dintre americani, cei mai bogați.
A urmat o dispută de politică externă. Trump a ironizat-o pe Clinton fiindcă a postat pe internet modul în care ar urma să lupte cu gruparea jihadistă Stat Islamic, dacă va fi aleasă. Aceasta i-a replicat că ea "măcar are un plan".
Trump a mai afirmat că planul economic al lui Clinton este "doar vorbărie, fără acțiune; sună bine, dar nu va funcționa niciodată". El a criticat Federal Reserve, banca centrală a Statelor Unite, despre care a spus că nu își face treaba și este prea politizată.
Declarația de avere, un subiect sensibil
Referitor la declarația sa de avere, sub forma datelor fiscale — un subiect sensibil, căci el este primul candidat la președinția SUA care întrerupe o lungă tradiție de transparență — Trump a afirmat că este auditat de 15 ani, ceea ce "aproape a devenit un mod de viață". El a promis că își va face publice declarațiile fiscale imediat ce Clinton publică "cele peste 30.000 de e-mailuri" — un alt subiect de mare interes, după ce s-a dovedit că fostul secretar de stat a folosit un server privat pentru corespondența electronică, expunând astfel secrete de stat unor atacuri cibernetice.
Citește și: Alegeri SUA. Cine a dominat confruntarea dintre Hillary Clinton și Donald Trump
Clinton a replicat adresându-se publicului, care nu are voie să intervină: "Tocmai ați văzut un nou exemplu de momeală urmată de schimbarea subiectului". Ea a susținut că există informații potrivit cărora Trump ar datora milioane finanțiștilor de pe Wall Street și unor bănci străine și poate vrea să ascundă americanilor cât de puține impozite a plătit. "Trebuie să fie ceva într-adevăr important, chiar teribil, ce încearcă să ascundă", a insinuat ea.
Cât despre serverul privat de e-mail, candidata democrată a răspuns că nu vrea să mai vină cu scuze și a recunoscut că a fost o greșeală din partea ei. Trump a replicat că a fost o greșeală intenționată.
Republicanul a revenit la chestiunea averii sale, susținând că are venituri "extraordinare" și că este timpul ca la conducerea țării să vină cineva care se pricepe la bani.
Acuze reciproce
Cei doi candidați s-au întrerupt unul pe celălalt de mai multe ori și s-au acuzat reciproc de distorsionarea faptelor și de emiterea unor afirmații neadevărate, în timp ce moderatorul Lester Holt a făcut eforturi să îi tempereze.
Cu privire la relațiile inter-rasiale, Trump a afirmat că țara are nevoie de "lege și ordine" și că americanii de origine africană și hispanică "trăiesc în iad", fiind expuși pericolului de fi împușcați când merg pur și simplu pe stradă — aluzie la numeroasele incidente în care suspecți de culoare au căzut sub gloanțele poliției. Mulți membri ai bandelor de pe străzi sunt imigranți ilegali, a afirmat el.
Clinton l-a acuzat pe adversarul său că prezintă o imagine exagerat de negativă a comunităților de negri din SUA. Propunerea lui Trump de a generaliza practici polițienești de percheziție corporală pe baza unor simple suspiciuni este neconstituțională și și-a dovedit deja ineficiența, a adăugat ea. Prea mulți tineri de culoare ajung în închisori pentru infracțiuni fără violență; trebuie combătut rasismul sistematic, deoarece atitudinea părtinitoare pe baze rasiale nu este specifică doar poliției, ci este o problemă generală, a mai spus ea. Dacă va fi președinte, Clinton promite să aloce mai multe fonduri pentru pregătirea polițiștilor cu privire la problemele rasiale.
Trump a mai spus că el și-a făcut campanie în comunitățile de culoare, în timp ce Clinton "a stat acasă".
Dreptul de a purta arme
Dreptul de a purta arme, un subiect viu disputat în societatea americană, s-a numărat de asemenea printre subiectele abordate. Trump a fost de acord cu declarația lui Clinton că nu ar trebui să li se permită portul de armă celor cărora li s-a interzis deja să călătorească cu avionul, din cauza unor suspiciuni legate de terorism.
Momentul de concordie a fost izolat. Trump și-a reluat afirmația controversată că zvonurile privind locul nașterii președintelui Barack Obama ar fi pornit de la stafful de campanie al lui Clinton, în timpul alegerilor prezidențiale din 2008. Trump a fost multă vreme un exponent vehement al teoriei că Obama nu este american din naștere — ceea ce potrivit Constituției Statelor Unite nu i-ar fi permis să fie președinte — și a repetat că a făcut un serviciu țării obligându-l pe actualul șef al statului să își facă public certificatul de naștere.
Clinton a declarat că minciuna rasistă despre Obama nu poate scăpa atât de ușor și că Trump a fost acuzat de Departamentul Justiție că practică discriminarea rasială chiar la începutul carierei sale de afaceri, în 1973. Chestiunea certificatului de naștere nu este decât una dintr-o lungă serie de comportamente rasiste ale lui Trump, a mai spus ea.
Trump a explicat că acuzația din 1973 a făcut obiectul unei înțelegeri cu procuratura, "fără recunoașterea vreunei vini".
ISIS nici nu trebuie sa existe. Erati secretar de stat cand acesta a crescut a acuzat-o Trump pe Hillary.
Dar ati fost de acord cu razboiul din Irak, a intervenit moderatorul.
E o tampenie mediatica lansata de ea. Am fost contra acestui razboi. Asta am spus intotdeauna. Am spus ca e o tampenie acest razboi. A cheltuit sute de mii de dolari pe publicitate pentru asta. Punctul meu forte e temperamentul pentru stiu sa imping, stiu sa castig, a ripostat Trump.
Problema NATO
Despre situația NATO, Hillary Clinton a afirmat că oricine ataca un stat membru e un atac impotrva tuturor membrilor. Asta a fost Afganistan. Cand am fost secretar de stat Oranul era departe de construi o vorba. Construisera centrifuge deja si am reusit sa stragem o coalitie pentru a-i obliga sa stea la masa si fara a trage un foc de arme. Inseamna diplomatie. Trump vorbea de aruncare peste bord si un nou razboi. El a spus ca nu ii pasa daca alte tari au arme nucleare, dar noi am facut ce am putut ca sa nu proliferam asta. Daca ar fi un razboi nuclear in Asia de Sud DISTRACTIE PLACUTA? Nu e bună abordearea asta.
Sunt de acord cu un lucru. Armele nucleara sunt principala amenintare si nu incalzirea globala. Noi pazim Germania, pazim Japonia si ei nu platesc pentru asta. Daca nu platesc si ei nu putem sa ii tot pazim. Platesc si ii pazim sau se pazesc singuri, e simplu, a replicat Trump.
Trump a d Rusia de exemplu are capabilitati mai bune ca noi. Trebuie sa tinem pasul. Trebuie sa fim pregatiti. Uitati-va la Coreea de Nord. Vedeti China? Este puternica. Și iranul la fel, Trebuie sa faca ceva in Coreea de Nord, in Yemen. De ce nu faceti ceva pentru tarile astea. Folosim de bani foarte multi pentru ostatici. De ce nu facem ceva, acorduri care sa nu ne aduca aici?
Trump: Noi păzim Germania, păzim Japonia, dacă nu plătesc noi nu mai putem să-i păzim
Despre situația NATO, Hillary Clinton a afirmat că oricine ataca un stat membru e un atac impotrva tuturor membrilor. Asta a fost Afganistan. Cand am fost secretar de stat Oranul era departe de construi o vorba. Construisera centrifuge deja si am reusit sa stragem o coalitie pentru a-i obliga sa stea la masa si fara a trage un foc de arme. Inseamna diplomatie. Trump vorbea de aruncare peste bord si un nou razboi. El a spus ca nu ii pasa daca alte tari au arme nucleare, dar noi am facut ce am putut ca sa nu proliferam asta. Daca ar fi un razboi nuclear in Asia de Sud DISTRACTIE PLACUTA? Nu e bun abordearea asta. Eu cred ca nu ar trebui sa aiba accea la asta grupuri.
Sunt de acord cu un lucru. Armele nucleara sunt principala amenintare si nu incalzirea globala. Noi pazim Germania, pazim Japonia si ei nu platesc pentru asta. Daca nu platesc, nu putem sa ii tot pazim. Platesc si ii pazim sau se pazesc singuri, e simplu, a replicat Trump.
Știrea inițială
Fiecare tabără dispune de mai multe sute de locuri în sală, iar alegerea invitaților este întotdeauna o misiune extrem de sensibilă, notează AFP, preluată de Hotnews.ro. Presiunea a urcat simțitor în ultimele ore dinaintea dezbaterii, mai scriu jurnaliștii francezi.
Clinton și Trump se vor afla într-o prima dezbatere televizată dintr-un total de trei. Alte două dezbateri sunt prevăzute în 9 și 19 octombrie, care vor fi animate de alți moderatori.
Cu câteva ore înaintea dezbaterii, Donald Trump a amenințat că o va invită în emisiune pe Gennifer Flowers, o fostă amantă a lui Bill Clinton, soțul candidatei democrate. În timp ce Gennifer Flowers, care a avut o legătură cu Bill Clinton la finalul anilor '70, a declarat că ar putea veni la dezbatere, șefa de campanie a lui Trump nu a putut confirmă prezența acesteia.
New York Times a anunțat că o va susține pe Hillary Clinton în alegerile pentru Casă Albă, afirmând că democarta este mai calificată decât rivalul ei, republican Donald Trump, în gestionarea provocărilor cu care se confruntă Statele Unite. Cotidianul a admis că greșelile făcute de Clinton au denaturat percepțiile asupra caracterului sau, dar a lăudat muncă să în restabilirea credibilității SUA în afacerile externe în calitate de secretar de stat și în sprijinirea copiilor, femeilor și familiilor de-a lungul carierei sale.
[citeste si]
New York Times o descrie pe Hillary Clinton drept "unul dintre cei mai tenace politicieni ai generației sale", spunând că ea a arătat o bună stăpânire a politicii și nuanțelor diplomației, construindu-și în același timp o reputație de persoană cu tărie de caracter.
NY Times a mai arătat că decizia lui Hillary Clinton de a folosi un server de email privat pentru muncă guvernamentală în perioadă în care a fost secretar de srar merită atenția pe care a primit-o în campanie, însă atunci când această problemă este pusă lângă adevăratele provocări cu care se confruntă SUA, pare ceva "demn de biroul de informații utile".
Discutia dintre cei doi candidati este organizata in jurul a trei teme: "directia Americii, atingerea prosperitatii, asigurarea securitatii" - fiecareia dintre aceste teme fiindu-i consacrate cate 30 de minute.
Un sondaj al Washington Post/ABC News atribuia duminica, 25 septembrie, 46% dintre intentiile de vot lui Hillary Clinton si 44% lui Donald Trump intr-o dezbatere la care ar participa inca doi candidati mai putin relevanti si 49% si, respectiv, 47% daca nu se tine cont de acestia.
Lester Holt, moderatorul primei dezbateri televizate
Lester Holt este cunoscut in SUA pentru pozitia de prezentator al emisiunilor NBC Nightly News si Dateline NBC. Conform The Daily Dot, el a ajuns in echipa Nightly News dupa ce Brian Williams a fost suspendat pentru ca a afirmat in mod fals ca elicopterul in care se afla in Irak a fost lovit de armele inamicilor, potrivit stirileprotv.ro.
Dupa cum observa si CNN, Lester Holt este primul prezentator afro-american care prezinta singur stirile noptii la NBC. Nascut in San Francisco, el a fost reporter CBS timp de 18 ani in New York, Los Angeles si Chicago, dupa care s-a mutat la MSNBC, in 2000.
Strategiile celor doi contracandidați
In tabara democrata, Hillary Clinton, 68 de ani, fost secretar de stat si ex-senatoare, foarte experimentata, isi cunoaste bine dosarele, dar cu greu suscita entuziasmul si convinge de onestitatea sa. Ea s-a pregatit minutios pentru dezbatere.
In tabara republicana, Donald Trump, 70 de ani, miliardar si fost star de show-uri tv, populist excesiv si impulsiv, care nu a avut niciodata un mandat electiv, se prezinta ca un "outsider". Si el s-a pregatit, dar nu excesiv.
Trump i-a promis lui Netanyahu că va recunoaște Ierusalimul drept capitală indivizibilă a Israelului
Donald Trump, i-a promis prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu, în cadrul unei întâlniri desfășurate la New York, că, dacă va deveni președinte, va recunoaște Ierusalimul drept capitală indivizibilă a statului Israel, transmit AFP și EFE.
Întâlnirea a avut loc duminică la Trump Tower din New York, oraș unde Benjamin Netanyahu s-a aflat pentru Adunarea Generală a ONU, și a durat mai mult de o oră.
'D-nul Trump a recunoscut Ierusalimul drept capitala eternă a poporului evreu de peste 3.000 de ani și (a declarat) că Statele Unite ale Americii, sub o administrație Trump, vor accepta în sfârșit mandatul acordat de multă vreme de Congres de recunoaștere a Ierusalimului drept capitală indivizibilă a statului Israel', a indicat echipa sa de campanie, într-un comunicat.
Premierul Netanyahu s-a întâlnit duminică și cu Hillary Clinton, candidata democraților în alegerile prezidențiale de la 8 noiembrie, prilej cu care aceasta i-a promis șefului guvernului israelian că, dacă va fi aleasă, va ajuta Israelul să răspundă 'amenințărilor teroriste', după cum se arată într-un comunicat al echipei de campanie a fostului secretar de stat.
În timpul discuției, Hillary Clinton 'și-a reafirmat angajamentul de a lucra pentru o soluție cu două state în conflictul israeliano-palestinian, negociată direct între părți'.
Administrația americană nu recunoaște Ierusalimul drept capitală a Israelului din cauza disputelor între palestinieni și israelieni cu privire la statutul acestui oraș. De altfel, ca multe alte state, SUA și-au stabilit ambasada la Tel Aviv.
Congresul american s-a pronunțat în favoarea recunoașterii Ierusalimului drept capitală a Israelului, însă în iunie 2015 Curtea Supremă de Justiție a susținut poziția administrației lui Barack Obama, potrivit Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
