faptul că te simți obosit dimineața și pe parcursul zilei poate avea un impact negativ asupra performanței cognitive și motorii. Un studiu recent publicat în Nature Communications sugerează că diverși factori modificabili ai stilului de viață, cum ar fi calitatea și durata somnului, pot avea un impact mai mare asupra nivelului de vigilență dimineață decât factorii genetici, scrie Medical News Today.
Aceste rezultate sugerează că intervențiile întreprinse la nivel individual ar putea ajuta la atenuarea consecințelor negative asociate cu vigilența scăzută. Autorul studiului, dr. Matthew Walker, cercetător în domeniul somnului la Universitatea din California, Berkeley, a declarat: "Sperăm că descoperirile noastre pot ajuta la informarea recomandărilor de sănătate publică pentru a optimiza vigilența. Acest lucru poate fi relevant în special în contextul educației, unde vigilența este esențială pentru dobândirea eficientă a cunoștințelor în sala de clasă. Aici, rezultatele noastre sugerează că întârzierea orelor de școală și evitarea micului dejun cu răspuns glicemic ridicat poate duce la o vigilență optimă pe tot parcursul dimineții".
Vigilență afectată și factori de risc
Inerția somnului se referă la faza de vigilență și performanță afectată care are loc între somn și stare de veghe și poate dura între câteva minute și câteva ore după trezire. Deși este un fenomen comun, poate avea un impact profund asupra productivității și siguranței indivizilor. Mai exact, inerția somnului poate afecta siguranța lucrătorilor care activează în domenii periculoase sau poate afecta luarea deciziilor de către personalul serviciilor de urgență, inclusiv a lucrătorilor din domeniul sănătății și a pompierilor, ceea ce poate influența siguranța celorlalți.
De asemenea, vigilența redusă pe parcursul zilei din cauza somnului inadecvat este asociată cu o productivitate mai scăzută și un risc crescut de accidente rutiere. Cu toate acestea, există dovezi științifice limitate cu privire la factorii care influențează nivelurile de vigilență după trezire.
În studiul de față, cercetătorii au evaluat factorii asociați cu variația zilnică a vigilenței dimineața la același individ. Ei au examinat, de asemenea, rolul factorilor genetici versus non-genetici în influențarea diferențelor în nivelurile medii de vigilență matinală între indivizi.
Durata somnului și activitatea fizică
Cercetătorii au examinat mai întâi impactul a patru factori asupra variației de zi cu zi a vigilenței observate la același individ. Ei au evaluat impactul profilului de somn din noaptea anterioară, al activității fizice din ziua precedentă, al compoziției nutriționale a micului dejun și al nivelurilor de zahăr din sânge după micul dejun asupra vigilenței dimineții.
Pentru a examina impactul acestor factori, cercetătorii au folosit date colectate pe o perioadă de 2 săptămâni de la 833 de persoane cu vârsta cuprinsă între 18 și 65 de ani. Participanții au fost nevoiți să poarte un accelerometru cu ceas de mână pe întreaga perioadă de studiu pentru a facilita colectarea de date despre profilul lor de somn și nivelurile de activitate fizică.
Pentru evaluarea nivelurilor de vigilență dimineață, participanții au înregistrat nivelurile de vigilență pe o aplicație pe o scară de la 0 la 100. Ei au raportat primul nivel de vigilență la începutul micului dejun și apoi intermitent în următoarele 3 ore.
Pe baza profilului de somn de bază al fiecărui participant, cercetătorii au descoperit o asociere între durata somnului și timpul de somn cu nivelurile de vigilență matinală. Mai exact, atunci când un participant a dormit mai mult decât de obicei sau s-a trezit mai târziu decât ora obișnuită, era mai probabil să arate un nivel mai ridicat de vigilență în dimineața următoare. Niveluri mai ridicate de activitate fizică în timpul zilei precedente au fost, de asemenea, asociate cu o vigilență crescută de dimineață.
Mesele de dimineață și alimentația
Cercetătorii au examinat apoi impactul compoziției de macronutrienți a micului dejun asupra vigilenței în perioada dimineții. Ei au oferit fiecărui participant un mic dejun standardizat, cu diferite compoziții nutriționale, incluzând mese bogate în carbohidrați, proteine și bogate în fibre, care au fost consumate în zile diferite.
Cercetătorii au comparat nivelul de vigilență al participanților după consumul fiecăreia dintre aceste mese cu cel de după o masă de referință care a furnizat niveluri moderate de carbohidrați și proteine.
Printre diferitele mese standardizate oferite participanților, consumul unui mic dejun bogat în carbohidrați a fost asociat cu niveluri mai ridicate de vigilență dimineața. În schimb, micul dejun bogat în proteine a fost legat de niveluri de vigilență mai scăzute.
Cercetătorii au examinat, de asemenea, modul în care modificările nivelului de glucoză (zahăr) din sânge după consumul de mic dejun au influențat nivelul de vigilență. Independent de compoziția micului dejun, o sarcină glicemică mai scăzută a sângelui, o măsură a impactului aportului de alimente asupra nivelului de glucoză din sânge, după micul dejun a fost asociată cu o vigilență mai mare dimineața.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
