Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Larisa Mezinu-Bălan, a declarat marţi că România plăteşte tot mai mult pentru tratarea diabetului, costurile asociate acestei boli depăşind 3,3 miliarde de lei în 2025, în creştere cu 59% faţă de acum cinci ani.
Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Larisa Mezinu-Bălan, a subliniat, totodată, importanţa prevenirii obezităţii, unul dintre principalii factori de risc modificabili pentru diabetul de tip 2.
„Plătim târziu pentru obezitate și plătim mai scump”. Avertismentul șefei CNAS despre costurile diabetului
"Plătim târziu pentru această boală (n.red. obezitate) şi plătim mai scump. (...) Am reuşit să extrag din anul 2023 - 20.000 şi ceva de cazuri validate în spitalizare de zi, dar dacă ne uităm la un program valoros aş spune al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate - Programul Naţional de diabet - care a crescut foarte mult în volume şi în consum o să vedem că astăzi avem peste 1,3 milioane de pacienţi înrolaţi, iar costul la finalul anului 2025 pe întreg anul a fost de peste 3,3 miliarde de lei.
Aşadar, costul diabetului a crescut în ultimii cinci ani cu 59%. Numărul de pacienţi trataţi din 2021 până în 2025 - un număr stabil aş spune cumva, dar un cost care creşte şi creşte semnificativ", a afirmat Larisa Mezinu la masa rotundă "Obezitatea nu doarme. Tu ce faci? Când greutatea devine o problemă de sănătate", organizată de ENDO Pacienţi - Asociaţia Pacienţilor cu Boli Endocrine, în parteneriat cu Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România.
Mecanism de finanțare pentru consumabilele necesare pompelor de insulină
Potrivit acesteia, CNAS intenţionează să construiască un mecanism de finanţare pentru consumabilele necesare pompelor de insulină, prin intermediul farmaciilor cu circuit deschis, cu scopul de a reduce povara resimţită de pacienţi.
"Intenţionăm să construim mecanismul de finanţare pentru consumabil la pompe de insuline prin intermediul farmaciei cu circuit deschis astfel încât să reducem cumva din această povară pe care o resimt pacienţii şi pe care ne-au comunicat-o în repetate rânduri", a susţinut şefa CNAS.
Ea a arătat că trei din patru pacienţi din programele curative au diabet. Astfel, la nivel naţional sunt înrolaţi în cele 17 programe naţionale gestionate de CNAS 1,8 milioane de pacienţi, iar din aceştia aproape 1,4 sunt cei din Programul de diabet.
"Aşadar, dacă ne uităm la diagnostic şi la ce decontăm şi rambursăm, vedem obezitatea destul de rar în datele noastre ca diagnostic, dar în schimb plătim pentru o serie de tratamente investigaţii spitalizare de zi, spitalizare continuă, care sunt asociate cu obezitatea. Este mai bine să ne concentrăm pe investiţia reală în sănătate şi anume prevenţie la medicul de familie", a afirmat Larisa Mezinu-Bălan, potrivit Agerpres.
