Cât timp poate fi condamnată o persoană, după ispășirea pedepsei? Reacția presei, în cazul logodnicei lui Ilie Năstase, reflectă modul de gândire al societății românești? A fost un test pentru a vedea cum ar fi primită revenirea lui Adrian Năstase în politică? Există cel puțin un precedent european, când un politician a devenit premier la câțiva ani după o condamnare pentru corupție.
Duminică, un tabloid a scris că Brigitte Sfăt a primit propunerea de a deveni imaginea Timișoarei, în cursa pentru titlul de Capitală Culturală Europeană 2020. Imediat, site-urile au început să se indigneze: ”O fostă pușcăriașă poate deveni imaginea Timișoarei”. Primarul Nicolae Robu s-a grăbit să infirme zvonul.
Brigitte Sfăt a fost închisă pentru tâlhărie și lipsire de libertate. Fosta vedetă Playboy a ieșit din închisoare, nu a recidivat și s-a măritat. Are o afacere onorabilă. participă la evenimente mondene sau la acțiuni caritabile împreună cu marele tenismen. Cât de dispusă este opinia publică să-i ierte trecutul?
”Odată ce și-a ispășit pedeapsa, legal nu mai are niciun fel de restricții. Totul depinde de cultura politică a societății. Dacă nu există toleranță socială, apare o reactivitate de genul acesta. Cei care au fost condamnați sunt ca toți ceilalți și pot să aibă în continuare utilitate socială”, explică profesorul Cristian Pîrvulescu.
Condamnare pe viață
Occidentalii se străduie să reintegreze foștii deținuți, luptând în primul rând cu prejudecățile angajatorilor. Dacă persoana care a ispășit o pedeapsă nu e angajată, din cauza prejudecăților, crește riscul repetării infracțiunii, pentru că nu are alternativă. Se intră într-un cerc vicios. ”Sunt persoane care au un anume gen de exigențe etice. Este ceea ce eu numesc conservatorism. Dar dacă privim așa, înseamnă că foștii condamnați nu mai au nicio șansă pentru reabilitare, că sunt pedepsiți dincolo de durata pedepsei”, consideră dl. Pîrvulescu.
Premierul francez este un fost condamnat
Vicepreședintele asociației Pro Democrația, Septimiu Pârvu, afirmă că în astfel de cazuri, de cele mai multe ori, nu este vorba de discrimare în sensul strict al cuvântului, ci mai degrabă despre o atitudine incorectă politic. ”Șansa unei reabilitări le este din start respinsă foștilor deținuți, din cauza predispozițiilor sociale împotriva celor cu imaginea pătată”, explică Pârvu.
În cazul persoanelor publice, situația e mai nuanțată și ține de context. Dacă vorbim de o vedetă din showbiz, publicul e dispus să ierte, sau mai degrabă să ignore trecutul, pentru că obține satisfacție imediată: se uită la spectacol, se distrează etc. Evident, depinde și despre ce infracțiune e vorba.Sunt numeroase cazurile în care vedete arestate pentru evaziune au continuat să facă audiență, după ispășirea pedepsei. Condamnat pentru un accident rutier în care a murit o persoană, Mihai Mitoșeru s-a reîntors, pe ”sticlă”.
Profesorul Cristian Pârvulescu are și exemple în care societatea a ignorat trecutul unui lider politic. ”E o chestiune de moravuri, de context social. Sunt societăți mai liberale, dar și societăți conservatoare. Exemplul pe care îl dau eu este al actualului premier francez Ayrault, care a avut o condamnare cu suspendare pentru corupție”.
Dacă ”bomba” de presă din weekend a fost aruncată pentru a testa reacția opiniei publice, cu siguranță au fost efectuate măsurători sociologice. Cert este că discuțiile în jurul cazului nu au fost aprinse, iar interesul scăzut a făcut ca subiectul să fie abandonat.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
