A fost realizat în perioada 21 – 28 iulie 2022, prin metoda CATI. În ceea ce privește instituțiile internaționale, NATO stă cel mai bine la capitolul încredere.
Încrederea este mult peste medie: 60%. NATO este una din cele mai de încredere instituții în ochii românilor. Unul dintre motive este consecința izbucnirii războiului din Ucraina. În orice caz, nivelul de încredere este constant și ridicat, în intervalul 50% - 60%, peste media instituțiilor interne, cu excepția începutului anilor 2000.
De încrederea românilor se bucură și SUA: ușor peste medie, aproape jumătate (46%). A fost o revenire puternică, după niveluri foarte scăzute (aproape minim istoric) în perioada precedentei guvernări.
Cât privește încrederea în Uniunea Europeană, putem vorbi de „ușor peste medie, jumătate (49%)”. La începutul anului, nivelul era foarte ridicat, de două treimi (65%), generat de izbucnirea războiului din Ucraina. Odată cu apariția dificultăților de prețuri la energie, prăbușirea a fost rapidă la 50%, dar nu la niveluri prea scăzute, ci doar înapoi ușor sub media de termen lung (55%). Este peste media instituțiilor interne, cu unele variații punctuale (2020, criza Covid).
Cum era de așteptat, încrederea românilor în Rusia este foarte scăzută în momentul de față (doar 8%). Cu excepția anilor 2013 – 2014, am avut un nivel constant scăzut, în intervalul 10% - 20%, ușor sub China. Prăbușirea de sub 10% a fost din momentul invaziei.
Apartenența la NATO, alături de Parteneriatul Strategic cu SUA și de apartenența la UE, reprezintă dimensiuni fundamentele ale politicii externe a României. Alianța Nord-Atlantică este garantul principal al securității României, relația transatlantică reprezentând liantul strategic care conferă coerență și consistență acțiunilor NATO. Întreaga noastră participare la activitatea Alianței urmărește asigurarea securității și apărării României și a regiunii din care facem parte, precum și întărirea NATO ca alianță de apărare colectivă. În acest sens, România are în vedere consolidarea profilului țării noastre, de aliat responsabil și de încredere, în cadrul NATO, prin participarea activă la dezvoltarea politicilor NATO, precum și prin contribuții la misiunile și operațiile Alianței.
VEZI ȘI ALTE ȘTIRI ALE ZILEI:
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a lansat un apel la calm miercuri după o întâlnire cu preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, în cadrul căreia s-a discutat despre recentele tensiuni cu Kosovo, relatează DPA şi Reuters.
"Fac apel la toate părţile să dea dovadă de reţinere şi să evite violenţa", a spus Stoltenberg, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la sediul NATO alături de Vucic.
Secretarul general al NATO l-a primit pe preşedintele sârb pentru discuţii după ce, la sfârşitul lui iulie, o dispută privind plăcuţe de înmatriculare şi documente de identitate a dus la ridicarea de baricade şi la focuri de armă la frontiera Kosovo-Serbia.
KFOR, misiunea NATO de menţinere a păcii în Kosovo, care numără în jur de 4.000 de oameni, a anunţat atunci că monitorizează situaţia îndeaproape şi că este pregătită să intervină "dacă stabilitatea este pusă în pericol".
Deşi a salutat ameliorarea situaţiei, Stoltenberg a repetat că misiunea KFOR "va lua orice măsură este necesară pentru a asigura un mediu sigur şi libertatea de mişcare pentru toţi oamenii din Kosovo".
Orice astfel de decizie va fi proporţională pentru a reduce tensiunile, a spus Stoltenberg, subliniind că NATO, dacă va fi necesar, va desfăşura forţe suplimentare acolo unde vor fi necesare.
"Avem acum o misiune semnificativă, o prezenţă militară în Kosovo apropiată de 4.000 de soldaţi. Dacă este necesar, vom muta forţe, le vom desfăşura unde este nevoie de ele şi ne vom spori prezenţa. Deja ne-am sporit prezenţa în nord. Suntem gata să facem mai mult", a spus Stoltenberg.
După ce a discutat mai târziu cu premierul Kosovo, Albin Kurti, Stoltenberg a îndemnat ambele părţi să-şi rezolve divergenţele prin discuţiile politice organizate de Uniunea Europeană.
"Este o oportunitate pentru Kosovo să demonstreze că este un actor responsabil al comunităţii euro-atlantice", a spus Stoltenberg.
Kurti a elogiat contribuţia NATO la securitatea ţării sale după întâlnirea sa cu Stoltenberg, reafirmând dorinţa Kosovo de a se alătura Alianţei Nord-Atlantice.
Kosovo, care are o populaţie formată predominat din etnici albanezi, şi şi-a declarat independenţa în 2008 faţă de Serbia.
Serbia nu a recunoscut independenţa Kosovo şi continuă să revendice acest teritoriu, notează DPA.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
