"Asociaţia Magistraţilor din România (AMR), Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) şi Asociaţia Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) avertizează că punerea în aplicare a deciziilor Curţii Constituţionale nu poate fi utilizată ca pretext al încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi solicită Consiliului Superior al Magistraturii să aibă în vedere, cum a făcut-o şi în alte situaţii, faptul că imixtiunea serviciilor de informaţii în actul de justiţie subminează independenţa justiţiei şi, în consecinţă, desconsideră drepturile cetăţenilor
De peste o jumătate de deceniu, am făcut o serie de demersuri, am iniţiat şi derulat o serie de acţiuni, la nivel intern şi internaţional, prin care am devoalat imixtiunea vătămătoare a serviciilor de informaţii în actul de justiţie, şi am solicitat, în mod ferm, aducerea la cunoştinţa publicului a tuturor actelor si protocoalelor secrete ce au vizat sau afectat administrarea justiţiei în România. În acest sens, am susţinut, în mod îndreptăţit, că într-un stat care se pretinde democratic şi respectă separaţia puterilor, justiţia nu poate fi administrată după acte secrete, aşa cum era în perioada comunistă, iarcine susţine contrariul are grave carenţe în a înţelege, în primul rând, democraţia şi ce înseamnă respectarea drepturilor şi libertăţilor omului.", transmit asociaţiile magistraţilor citate.
Exemplu de încălcare a drepturilor omului
"În mod regretabil şi inadmisibil, propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.51/1991 privind securitatea naţională a României, care se aflăla punctul 8 al ordinii de zi a şedinţei Plenului Consiliului Superior al Magistraturii de mâine, 15 decembrie 2020 (pentru dezbaterea solicitării de aviz), face parte din categoria încălcării drepturilor omului. Faptul că această încălcare se ascunde sub o aparenţă de legalitate nu o face, câtuşi de puţin, scuzabilă.
Din Expunerea de motive rezultă că propunerea legislativă vizează respectarea Deciziei nr. 55/2020 a Curţii Constituţionale (citată în Expunere). Dar, sub acest pretext, în Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională se introduce, pentru prima oară de la intrarea în vigoare a acestei legi, calitatea de „mijloace de probă” în procesul penal a înregistrărilor rezultate din activităţile specifice „culegerii de informaţii” care presupun restrângerea unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale ale omului. În acest sens, s-a formulat un alineat nou în art. 21. Astfel cum s-a evidenţiat şi în Avizul negativ al Consiliului Legislativ, dispoziţiile Legii nr. 51/1991 se referă la „date şi informaţii” din domeniul securităţii naţionale, iar nu la „mijloace de probă”. Acest concept tinde să fie introdus forţat acum, după aproape două decenii de la intrarea în vigoare a legii şi după decizii ale Curţii Constituţionale care au stabilit că SRI are atribuţii exclusiv în domeniul siguranţei naţionale, neavând atribuţii de cercetare penală.", se mai arată în document.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ascultă în română
