În fiecare an, odată cu răcirea vremii, se constată și o creștere a cazurilor de viroze respiratorii, în special în rândul celor mici. Netratată corespunzător, o simplă viroză se poate complica, deoarece pacientul bolnav este infectat cu un pneumococ, care în condiții favorizante pot determina infecţii severe localizate sau sistemice. Care sunt principalele cauze care duc la creșterea numărului de infecții respiratorii, care sunt complicațiile unei pneumonii și cum poate fi evitată suferința unui copil sunt teme la care dr. Monica Luminos, medic primar boli infecţioase la Institutul Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş" din Bucureşti, a răspuns cu bună-voință, în cadrul unui interviu realizat pentru De Ce News.
1. În anotimpul rece copiii sunt mai sensibili. Care sunt principalele boli/infecţii care îi pândesc iarna?
Infecţiile cu incidenţă mare în anotimpul rece sunt virozele respiratorii şi dintre ele cea mai importantă este gripa.
2. Spuneați că infecțiile respiratorii au o incidenţă mare. Care sunt principalele cauze?
În contextul în care România deţine un loc fruntaş în ceea ce priveşte mortalitatea infantilă, şi anume 9,79 la o mie de nou-născuţi, mai mult decât dublu decât media europeană, o pătrime din cazurile de deces se produc prin boli ale aparatului respirator, iar principala cauză respiratorie de deces o reprezintă bolile cu localizare pulmonară, adică pneumoniile. Din punct de vedere etiologic, pneumoniile sunt produse de virusuri, bacterii sau fungi. Cele mai severe dintre acestea sunt însă pneumoniile bacteriene, peste 90% din etiologia pneumoniilor bacteriene la vârste fragede (0-5 ani) fiind determinată de Streptococcus pneumoniae, adică de pneumococ. De asemenea, cu cât vârsta este mai mică, cu atât severitatea tabloului clinic al bolii este mai mare, riscând ca această pneumonie să se complice şi nu de puţine ori să ducă la decesul copilului. O statistică realizată de Institutul de Boli Infecţioase Matei Balş arată că în perioadă 2008-2011 peste 100.000 de copii au prezentat afecţiuni respiratorii, din care peste 88% au fost pneumonii. În viaţa reală, 1 din 5 copii este dus la medicul de familie sau adus la Camera de gardă pentru o suferinţă potenţial determinată de pneumococ. Şi spun potenţial pneumococică pentru că această bacterie poate fi cantonată la nivelul nasului şi faringelui, adică cei mici să fie purtători ai bacteriei. Cu cât mediul socio-economic este mai precar, cu cât frecventarea colectivităţii este mai mare, rata portajului este mai mare. Colonizarea nazo-faringiană cu pneumococ este de 30 -50% la copii şi 20-30% la adulţi. În condiţii favorizante (infecţii virale concomitente / anterioare, deficite imunologice etc) tulpinile intens patogene de pneumococ pot determina infecţii severe localizate (pneumonii, otite, sinuzite) sau sistemice ( meningite, pneumonie cu pleurezie sau abcese cerebrale).
3. Cât de grave sunt cazurile de infecţii respiratorii care ajung la Matei Balş?
Cazurile care ajung la Matei Balş sunt în general cele cu complicaţii, unele dintre ele în stadii avansate, meningite grave, otite supurate (uneori cronicizate), artrite septice, pneumonii cu empiem pleural (care necesita drenaj pleural), abcese cerebrale ( impun investigaţii complexe, tratament antibiotic prelungit şi intensiv şi intervenție neurochirurgicală în 50% din cazuri) sau endocardite.
Datele privind meningita pneumococică sunt alarmante. Rata mortalităţii în cazul acestei boli poate ajunge la 30-40%, iar dintre copiii supravieţuitori peste 50% vor prezenta sechele: retard mental, tulburări de comportament, tulburări de auz, de vorbire sau vor dezvolta epilepsie.
4. Cum putem să-i protejăm pe cei mici? Care sunt pașii?
Primul pas pe care părinţii îi pot face este să-şi vaccineze copiii împotriva unor boli cu incidenţă foarte mare. În cazul bolilor pneumococice, Organizaţia Mondiala a Sănătăţii recomandă că în acele ţări în care mortalitatea infantilă depăşeşte 5 decese la o mie de nou-născuţi se impune o profilaxie prin vaccinare.
De regulă, copiii trebuie vaccinaţi împotriva bolilor pneumococice până la vârsta de 5 ani, începând din perioada de sugar, adică la: 2 luni, 4 luni, 6 luni și 12 luni, concomitent cu vaccinările de rutină din schema naţionala de vaccinare.
5. Mulţi părinţi recurg la antibiotic fără să ceară sfatul medicului. Ce i-aţi sfătui pe acei părinţi?
Din ce în ce mai multe studii arată o creştere importantă a rezistenţei pneumococului la antibiotice, iar o cercetarea realizată chiar la noi în ţară, la Braşov, pe 400 de copii, a demonstrat o rezistenţă la principalele antibiotice de peste 60%. Este un lucru îngrijorător, cu atât mai mult cu cât perspectiva creării unor noi antibiotice în următorii 10 ani este extrem de limitată.
În mod normal, o bacterie trebuie tratată întotdeauna cu un antibiotic şi trebuie să alegem antibioticul la care germenul răspunde. Dacă ne referim la o pneumonie fără complicaţii, aceasta ar trebui tratată în 7-10 zile. Dacă vorbim de o formă complicată (cu pleurezie), atunci durata terapiei depinde foarte mult de tipul de pluerezie pe care copilul îl are, iar dacă este purulentă, atunci poate depăşi o lună.
I-aş sfătui însă pe părinţă să ceară sfatul medicului atunci când copilul este bolnav şi să nu le administreze copiilor tratamente „după ureche“.
6. Sunt în acest moment vaccinurile o soluţie, fie ca vorbim de cel gripal, pneumococic etc. ?
Vaccinurile sunt o soluţie de zeci de ani şi au reuşit să rezolve problema unor boli pe care nici nu ni le mai amintim (ex. Variola, difteria). La Matei Balş avem un centru de vaccinare, iar noi, în calitate de medici recomandăm vaccinarea, fie ca vorbim de cea antigripală, antipneumococică, antirujeolică etc.
7. În ultima vreme am văzut la TV mai multe cazuri de pneumonii, meningite. Care sunt complicaţiile acestor boli ?
Complicaţiile pneumoniilor sunt bacteriemia cu posibilitatea unor însămânţări la distanţă (meninge, articulaţii, cord), pleurezia, insuficienţa respiratorie acută.
Şi în cazul meningitelor pot apărea complicaţii precum cloazonări, abcese cerebrale, sechele neurologice (paralizii, surditate) sau neuro-psihice (tulburări de comportament, encefalopatie cronică).
8. Ce înseamnă suferinţa unui copil care face o astfel de boală?
Suferinţa uni copil înseamnă multă durere, multe nopţi nedormite, imposibilitatea de a se bucura de copilărie. Îi invit pe cei care vor să se convingă de veridicitatea celor spuse de mine să ne viziteze secţia şi să tragă singuri concluziile. Nu poţi descrie în cuvinte suferinţa unui copil sau a unui părinte în această ipostază.
9. Vorbeaţi mai devreme de vaccinare, credeţi că grila vaccinurilor gratuite ar trebui revizuită? Ce vaccinuri ar trebui incluse?
Calendarul naţional de vaccinare ar trebui actualizat permanent. Cred că în curând vom avea şi vaccinul anti-pneumococic în grila de vaccinuri gratuite, pentru că nu trebuie să uităm un lucru: 23 de state importante din UE au aprobat deja acest vaccin şi îl folosec de câţiva ani. În prezent, în România doar 2% din părinţi îşi permit să-şi vaccineze copiii, iar recomandările OMS sunt foarte clare în acest sens.
10. Cum pot părinţi să aleagă vaccinul potrivit?
Pe piaţă există mai multe vacciuri care se pot administra copiilor până la vârsta de 2 ani. Avantajele noii generaţii de vaccinuri ţin în primul rând de faptul că oferă protecţie împotriva mai multor serotipuri ale bacteriei. În prezent, 13 tipuri ale pneumococului sunt responsabile de producerea a 80% din boli. Este important să alegem vaccinul care oferă cea mai bună protecţie împotriva bolii.
11. De ce sunt reticenţi părinţii la vaccinare şi cum putem schimba această percepţie greşită? Care sunt principalele lucruri pe care părinţii ar trebui să le ştie despre vaccinuri?
La ora actuală pe internet poţi obţine foarte multe informaţii pe care trebuie să ştii să le întelegi corect şi să le triezi în funcţie de pregătirea pe care o ai. Nu sunt împotriva documentarelor de pe internet în problemele medicale, dar trebuie să se înţeleaga foarte bine ca informaţiile cu adevărat ştiintifice, bine documentate prin studii şi analize complexe, de care dispun medicii astăzi sunt prezentate numai în revistele de specialitate recunoscute.
De aceea sfătuiesc părinţii să nu plece urechea la orice informaţie nefondată ştiinţific, lansată pe piaţă şi să se gândească dacă informaţiile nu au cumva un scop rău intenţionat. Aş vrea să le mai spun părinţilor că vaccinurile sunt sigure, cu reacţii adverse minime, iar protecţia împotriva îmbolnăvirilor este de 85-98% ( în funcţie de reactivitatea fiecărui organism).
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
