Problema îngrădirii dreptului minorităților naționale la învățământ în limba maternă în Ucraina va fi inclusă într-o rezoluție a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.
Prezent la lucrările celei de-a patra părți a Sesiunii ordinare a APCE (Strasbourg și online, 27-30 septembrie 2021), senatorul Titus Corlățean, membru al Delegației Parlamentului României la APCE, salută decizia Biroului Adunării de a susține moțiunea pentru rezoluție pe care a inițiat-o pe tema înrăutățirii accesului minorităților naționale din Ucraina la educație în limba maternă: necesitatea implementării Rezoluției APCE 2189 (2017) prin repartizarea la comisia parlamentară competentă, în vederea elaborării unui raport, cu rezoluție și recomandare.
În urma sesizării Biroului, Comisia APCE pentru egalitate și nediscriminare a desemnat deja un raportor pe această temă, care va semnala situațiile de înrăutățire a accesului minorităților naționale, inclusiv a etnicilor români din Ucraina, la educație în limba maternă, precum și modalitățile de acțiune în vederea remedierii acestor încălcări flagrante ale drepturilor lingvistice ale persoanelor aparținând minorităților naționale.
Moțiunea pentru rezoluție, inițiată de senatorul Corlățean, a beneficiat de sprijinul unor membri ai Delegației Parlamentului României la APCE, precum și de suportul unor membri ai Adunării din Elveția, Franța, Germania, Olanda, Italia, Spania, Letonia, Ungaria, Serbia, Albania și San Marino aparținând tuturor celor cinci grupuri politice ale APCE, potrivit Bucpress.
Cernăuți, orașul odinioară românesc în care nu mai auzi limba română. E problemă mare și cu engleza
Deseori se vorbește despre prezența românească în Republica Moldova, despre faptul că societatea este împărțită în cetățeni care spun că vorbesc „limba română“ și cetățeni care spun că vorbesc „limba moldovenească“. Cu toate acestea, în marile orașe din stânga Prutului, Chișinău și Bălți, populația declarată de etnie moldovenească/românească e de 78%, respectiv 58% și, odată ajuns acolo, poți auzi o curată limbă română în frumosul grai moldovenesc, chiar dacă, la nivel de jargon, în anumite medii, limba a împrumutat și anumite expresii rusești.
După ce Basarabia s-a unit cu Regatul României, la 27 martie 1918, Bucovina, până atunci aflată sub ocupație Austro-Ungară, a decis, la 28 noiembrie 1918, „unirea necondiționată și pentru vecie a Bucovinei în vechile ei hotare, până la Ceremuș, Colacin și Nistru, cu Regatul României“. Astfel, intrau în componența României orașele Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Suceava, Rădăuți și Cernăuți. Puținele catagrafii din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea precizează că populația de români era de peste 80-90% în momentul în care Țara de Sus a Moldovei a fost anexată de Monarhia Habsburgică, în 1775.
În anul 1930, în Recensământul general al populației din Regatul României, orașul Cernăuți număra 30.367 de români (27,01%), 42.592 evrei (37.88%), 16.359 germani (14,55%) și 24.013 ruteni (9,9%), restul reprezentând alte minorități printre care cea poloneză era cea mai numeroasă (citește continuarea AICI).
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
