În contextul nemulțumirilor fermierilor români, în legătură cu banii pe care-i primesc de la Comisia Europeană, ca și compensații în urma pierderilor generate de importurile din Ucraina, am realizat un interviu cu europarlamentarul Dacian Cioloș, fost comisar european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.
”După ce își dovedesc incompetența, dau vina pe UE”
În urma negocierilor cu Comisia Europeană, pe agricultură, România primește puțin peste 10 milioane de euro, o sumă considerată infim mai mică decât așteptările fermierilor români.
Despre acest aspect, Dacian Cioloș ne-a spus că ”este suma care reflectă slaba capacitate de negociere a celor care dețin azi funcții executive în statul român, așa cum s-a văzut și în cazul eșecului negocierilor de intrare în Schengen. Și o spun cu dezamăgire și tristețe pentru că știu că se puteau obține rezultate mai bune în interesul cetățenilor români în ambele cazuri.
Din păcate avem la vârful ministerelor mulți politicieni fără experiența negocierilor cu instituțiile europene care, după ce își dovedesc incompetența, dau vina pe UE, pe reguli și criterii. Când ei ar fi trebuit să participe activ la negocieri și la formularea criteriilor, nu să danseze la hore prin fața ministerului cum a făcut domnul ministru Daea și să reacționeze când e prea târziu”.
Întrebări esențiale pentru Petre Daea
Una dintre acuzațiile ministrului român al Agriculturii a fost că decizia Comisiei Europene de calcul- despre care spune că a aflat pe surse - a fost una unilaterală.
În această privință, fostul comisar european ne-a spus: ”Cea mai facilă apărare este să acuzi pe alții. Cam asta face în acest moment și ministrul PSD. Adevărul este simplu: calculele sunt făcute de Comisie pentru că acolo se face evaluarea pe toată Uniunea. Dar aceste calcule nu au fost făcute unilateral ci au la bază datele trimise de statele membre afectate. Din păcate, România nu trimite periodic date legate de stocuri și de situația de piață, nu actualizează datele la timp în Observatorul piețelor produselor agricole pe care l-am creat când eram comisar exact pentru a sta la baza unor decizii de sprijin financiar pentru fermieri în caz de crize pe piață. Ar trebui întrebat domnul Daea de câte ori a trimis date, fără să aștepte să i le ceară cineva de la Comisia europeană? Cu ce întârziere a trimis datele respective atunci când i-au fost cerute? Când le-a trimis? Din momentul în care Comsia a zis că se pregătește să evalueze impactul asupra statelor afectate de importurile din Ucraina, ce a făcut domul Daea ca să arate Comisiei pierderile reale ale fermierilor români, cu exemple concrete pe teren, cu analize pe eșantioane de ferme afectate în diferite regiuni ale țării? A mers domnul Daea cu propuneri de criterii care să ne avantajeze, cu date de pe teren în spate? Le-a argumentat? Când le-a propus? Înainte sau după ce Comsia a anunțat sumele repartizate? A negociat înainte de anunțarea acestor sume în mod proactiv, nu așteptând să-l invite cineva la discuții? Astea sunt întrebările la care ministrul Daea trebuie să răspundă, nu ora la care a sunat europarlamentarii după ce a aflat că primim o sumă foarte mică. Ăsta este modul responsabil în care acționează un ministru căruia îi pasă de fermierii din țara lui. V-o spun ca fost comisar european care a negociat cu mulți miniștri ai agriculturii din statele membre.
Comisia Europeană e responsabilă să facă analiza și analiza se face pe baza evaluărilor și datelor venite de la statele membre, fie cerute direct de Comisie, fie trimise în mod proactiv de ministerele din statele membre. Statele membre vin cu observații, negociază apoi cu argumente. Nu se iau decizii unilaterale, sunt pârghii informale și formale pe care România ar fi trebuit să le folosească. Nu să țipi în ultimul moment că ai fost nedreptățit dar până atunci ai stat cu mâinile în buzunare”.
România nu a mers cu date detaliate la Comisia Europeană
Dacian Cioloș a întărit cele anterior menționate, explicând procedura, din perspectiva funcției pe care a avut-o și din experiența Bruxelles-ului: ”Statele membre interesate contactează Comisia la nivel tehnic cu date și cifre, apoi Comisia poate cere date suplimentare de la Eurostat, de pe piață și de la statele membre și abia apoi formulează propunerea pentru decizie. Apoi au loc contacte politice între directorul general sau comisarul pe agricultură cu secretari de stat, cu miniștri. Nu se impune nimic, se discută și se poate negocia înainte de a se lua decizia finală. Însă dacă într-un stat membru e mai puțină competență și ministrul așteaptă doar de la Comisie decizia, se întâmplă ce vedem acum. România a venit cu date macroeconomice de piață, nu cu date detaliate, cu exemple concrete de pe teren, cu analize ale evoluției prețurilor la poarta fermei sau la silozurile din țară, în zonele unde prețurile au fost foarte mici la vânzare. Ori detaliile acestea contează în procesul de luare a deciziilor. Comisia are responsabilitatea să vină cu compensare pentru pierderi prevăzute de regulamentele europene, dar o face în dialog cu statul sau statele membre afectate. România nu a acționat la timp, ci doar a reacționat când era mult prea târziu”.
”Criteriile se pot modifica dacă argumentele statului membru sunt solide”
Iată în continuare dialogul:
Roxana Neagu, dcnews.ro: Am înțeles că s-au luat în calcul stocurile la final de an pe grâu, porumb și floarea-soarelui, iar România era pe minus în raport cu ultimii 5 ani, ceea ce n-ar sugera o presiune a stocurilor. Cum se explică această situație, comparativ cu Polonia de exemplu, unde stocurile au fost mai mari chiar și cu 90% (la porumb). Exportă România mai bine, nu am avut producție? Este acest indicator luat în calcul unul de natură să identifice corect și fidel situația din țara noastră?
Dacian Cioloș, europarlamentar: Producția pe anul trecut și pe anul ăsta sunt date necesare dar nu suficiente. România trebuia să vină cu date mai relevante pentru a schimba criteriile sau să adauge la criteriile Comisiei. Dincolo de cantitățile produse, exportate sau importate, ar fi trebuit arătate prețurile la poarta fermei, evoluția acestora, estimate cantitățile de cereale intrate în țară din Ucraina și care au rămas pe teritoriul țării, ducând prețul cerealelor locale în jos. Și, din calitate de fost comisar și fost ministru al agriculturii, vă garantez că și criteriile se pot modifica dacă argumentele statului membru sunt solide. În cazul nostru, eu știu că România nu a venit cu nici un argument până când ministrul Daea nu a aflat ce sumă primim. Prea târziu.
Roxana Neagu, dcnews.ro: Înțelegem că România are o pierdere raportată Comisiei Europene de 45,84 milioane de euro. În schimb, primește 10 milioane. Cum apreciați suma raportată ca pierderi? Dar compensația europeană?
Dacian Cioloș, europarlamentar: Niciodată nu se compensează total pierderile, dar se poate mereu obține o sumă mai consistentă în funcție de impactul economic demonstrat, mai mare sau mai mic, asupra unui sector întreg sau asupra anumitor categorii de ferme. Comisia știe că statele membre pot veni cu supraevaluarea pierderilor, de asta a lăsat și posibilitatea dublării sumei din bugetul național.
”Nu se poate folosi toată rezerva de criză doar pentru că există acești bani”
Roxana Neagu, dcnews.ro: Trebuia Comisia Europeană să ”împartă” mai mulți bani? Înțelegem că bugetul pentru compensații aflat la dispoziție ar fi fost mai mare…
Dacian Cioloș, europarlamentar: Bugetul fondului de criză din Politica Agricolă Comună este mare, este un buget multianual, poate ajunge la peste un miliard de euro, rezerva de criză. Dar de acolo se iau bani proporțional cu pierderea, când e nevoie și cât decid statele membre la propunerea Comisiei că e nevoie. Nu se poate folosi toată rezerva de criză doar pentru că există acești bani pentru că pe parcursul unui an pot să apară mai multe crize. Comisia nu face cum se obișnuiește uneori în România când se golește rezerva de urgență pentru că un partid are interes să împartă bani primarilor sau președinților de consilii județene. De la Comisie se pot distribui mai mulți bani doar dacă există argumente tehnice solide.
”A dansat pe lui Daea îi place oaia în loc să aibă dialog cu Comisia Europeană”
Roxana Neagu, dcnews.ro: Suntem noi dezavantajați de formula de calcul europeană, așa cum se invocă?
Dacian Cioloș, europarlamentar: Întrebarea nu e dacă suntem dezavantajați, ci cum am fi putut să facem să nu se ajungă aici. Nu trebuie doar să stăm să ne uităm la drobul de sare de pe grindă și apoi să ne plângem că a fost mare și greu când ne-a căzut în cap. Domnul Daea s-a plimbat pe coclauri, a dansat în fața ministerului pe melodii cu versuri ”lui Daea îi place oaia” în loc să aibă dialog cu Comisia când acest dialog era necesar. Și a pierdut o ocazie să apere cu adevărat fermierii și interesele României când situația o cerea. Acum Petre Daea doar își caută scuze și sunt neconvingătoare și nu ajută pe nimeni.
Roxana Neagu, dcnews.ro: Ce am fi putut face mai mult decât s-a făcut, ce s-ar fi putut face mai bine din partea României și nu s-a făcut?
Dacian Cioloș, europarlamentar: Să fim mai convingători, mai activi, să avem un ministru care să înțeleagă mecanismele europene și să mobilizeze echipele din minister în sprijinul producătorilor români. Acum domnul Daea mai poate doar să-și dea demisia pentru că se vede că ori cu el la vârful ministerului ori fără el rezultatele sunt aceleași.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
