"E o nebunie ce au făcut (n.r. introducerea plafonului de 9,4% din PIB pentru pensii în PNRR până în 2070). PNRR este rezultatul unor decizii politice luat la nivel de Bruxelles. Comisia a introdus, de ani de zile, un mecanism de monitorizare pentru economiile statelor membre ale UE, numit "semestrul european". De două ori pe an, ei ieşeau şi spuneau: 'Germania, ai următoarele probleme. Îţi recomandăm să le repari pentru că există riscul să...'. La fel şi pentru România. Nimeni nu a scăpat de această evaluare şi acest filtru. Ce s-a constatat în timp? Fiind recomandări, statele membre driblau asta. România era campioană la minciuni, răspundea în răspăr sau minţea. Acum, pe noul cadru financiar multianual, ţinând cont de faptul că a apărut şi criza pandemică, şefii de state şi guverne de la nivel european au decis să aloce suplimentar peste 300 mld euro, prin care să finanţeze efectiv aceste reforme şi să le aibă sub control.
Aici, Comisia Europeană a zis 'România, pe analiza de ţară pe care ţi-o fac, una din vulnerabilităţi este sustenabilitatea sistemului public de pensii. Vino cu soluţiile tale. Ai un risc, o boală, rezolv-o'. Atunci, geniile româneşti au venit cu aceste angajamente de reforme. S-a atras atenţia că după ce trece criza pandemică şi cea economică, fiecare stat trebuie să reducă cheltuielile excesive. Avem obligaţii şi pentru reducerea deficitului bugetar", a declarat Dumitru Costin la Ce se Întâmplă.
"Aberaţie în legea pensiilor"
"Ei au spus că ne asumăm ca această cheltuială cu pensiile publice să nu depăşească 9,4% din PIB. România şi-a dat singură cu barosul în cap. Pe deciziile publice deja adoptate anul acesta, cheltuiala cu pensiile este de 9,2%. Suntem foarte aproape de ţintă. Nu mai avem unde să ne ducem! Din cei 9,2%, 7,3% reprezintă pensia publică, legea 127, Casa Naţională de Pensii. Pe lângă aceştia, 1,1% din PIB reprezintă efectul creşterii accelerate a pensiei minime. Că trebuie respectată legea. Acest element este unul dintre cele mai păcătoase lucruri, pentru că distruge principiul contributivităţii. Asta înseamnă că dacă lucrăm 35 de ani şi plătim contribuţii la nivelul salariului mediu, vom ajunge să ieşim la pensie cu aceeaşi pensie minimă cu ăla care a plătit 15 ani la salariul minim pe economie. Este o aberaţie în legea 127. Pensiile speciale reprezintă doar 0,8% din total", a mai punctat liderul BNS.
Ministrul Muncii: Mă angajez la 20 de ani, contribui 50 de ani la sistemul de pensii ca să încasez pensie cât? 6 luni, un an?
Ministrul Muncii Marius Budăi a declarat miercuri, 2 februarie, la Antena 3, că vârsta de pensionare nu se va mări la 70 de ani și că prevederea din PNRR este doar o recomandare, nicidecum o creștere mascată a vârstei de pensionare.
”Este scris doar o precizare că încurajăm viața activă până la 70 de ani. (...) adică să fie stimulați cetățenii să lucreze până la 70 de ani. Asta să știți că nu este rău. (...) Ceea ce a spus și premierul, și am spus și eu, este că nu există o intenție de asumare a răspunderii acestui Guvern pentru creșterea vârstei de pensionare. Nici n-a fost această discuție. (...)
Nu se merge sub nicio formă, acest Guvern nu se va duce în Parlament, cel puțin nu am avut discuții până acum să ne ducem în Parlament cu o asumare a vârstei de pensionare. Și noi, PSD, avem foarte multe motive să nu susținem acest lucru. O spunem clar, am spus-o în Coaliție, a spus-o Marcel Ciolacu, o spun și acum, am mandat de la partid să spun asta, sunt și cu temele făcute - vreau să vă arăt un tabel care este cu speranța de viață bărbați - femei din România", a declarat el. VEZI MAI MULTE AICI
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
