Bucureştiul încă se confruntă cu problema ghetoruilor şi a zonelor neglijate cu locuitori aproape excluşi de la viaţa socială. Majoritatea ghetourilor sunt localizate în spaţii periferice sau cvasiperiferice. E clar că locuitorii unui ghetou sunt constrânşi să trăiască în astfel de spaţii din cauzei lipsei veniturilor, în special, dar și a lipsei educaţiei sau pregătirii profesionale. Lipsurile de acest fel îi exclud pe indivizi de la participarea socială şi îi împiedică să acceadă către zone urbane cu locuinţe bune.
Ana Bulai nu vede cu ochi buni viitorul Capitalei:
"Eu cred că Bucureştiul are nevoie de o strategie de dezvoltare centenară, să aibă cel puţin 100 de ani în care să scadă disparităţile între sectoare. (...) E foarte frumos că în centru o să avem luminiţe şi şapte rânduri de pavaj de granit de foarte bună calitate, pe când la o aruncătură de băţ încă avem ghetouri, încă sunt zone de o pauperitate intensă. Am făcut o dezvoltare în Militari, înspre Roşu, care are o relaţie cu Centru extrem de proastă din punct de vedere al transportului, ca să nu mai spun de racordarea la utilităţi. Şi ne pregătim să vedem, dacă vreţi din punct de vedere sociologic, o apariţie de ghetou cu probleme de infracţionalitate dar şi pe partea intervenţiei echipelor de ordine.
Avem cartiere al căror grad de îmbătrânire este slab luat în considerare. Atunci când ai un cartier îmbătrânit, trebuie să ai treceri de pietoni mai dese. De-aia avem bătrâni care traversează aiurea, pentru că au altă percepţie a distanţei. Avem nevoie de pasaje, avem nevoie de un alt tip de construcţie a trotuarelor pentru persoanele în vârstă, de pieţe agroalimentare cu o altă frecvenţă. Dezvoltarea Bucureştiului este o problemă de viziune pe care trebuie să şi-o asume cineva pe termen cel puţin mediu."
Cine decide? Cine pe cine blochează?
"S-a încercat o Lege a Capitalei, au mai fost încercări din acestea... Dezvoltarea şi viziunea ar trebui să rămână, totuşi, la nivelul Primăriei Generale a Capitalei, dar cu un acord prezidenţial şi cu un garant privind punctele cheie de dezvoltare. Tocmai pentru că stabilitatea şi mai ales consensul unor instituţii cu aceste direcţii de dezvoltare e mai degrabă de nivelul CSAT-ului decât de nivelul Parlamentului. Sunt instituţii de interes administrativ care pot constitui factori de blocaj în implementarea unei viziuni de dezvoltare integrată iar preşedinţia ar trebui să aibă grijă ca acest lucru să nu se întâmple", a conchis Bulai.
Interviul complet aici:
Citește și:
Metroul din Drumul Taberei, "proiect inutil". Ana Bulai: În zona aceea, odată cu îmbătrânirea vine și o scădere a activității... Bucureștiul va colapsa
Magistrala M5 din Drumul Taberei poate fi nominalizată în cartea recordurilor bucureștene ca fiind cea mai puţin circulată linie de metrou din Bucureşti. De la singura magistrală construită de la zero după Revoluţie se avea așteptări mari, dar se pare că media călătorilor care îi trec pragul este cu mult sub calculele inițiale.
Sociologul Ana Bulai a explicat care ar fi trebuit să fie criteriile luate în considerare de la început pentru asigurarea succesului unui proiect de acest gen. Citește mai departe>>
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
