BNR estimează o inflație de 7,4% la finalul lui 2026, însă ritmul scumpirilor ar urma să încetinească în 2027. Ce înseamnă aceste cifre pentru români, de ce inflația în scădere nu aduce automat prețuri mai mici și cum va evolua puterea de cumpărare, a explicat profesorul de economie mondială Christian Năsulea, într-o analiză pentru DC NEWS.
Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere, la 7,4%, de la 6,1% anterior, prognoza de inflație pentru finalul anului 2026 și anticipează că aceasta va ajunge la 3,7% la sfârșitul lui 2027, față de 3,4% anterior, potrivit datelor prezentate luni, 16 noiembrie, de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în cadrul unei conferințe de presă. DC NEWS l-a contactat pe profesorul de economie mondială Christian Năsulea pentru a ne explica ce înseamnă concret acest procent pentru românii de rând și cum ar trebui să interpretăm aceste date.
Prof. Christian Năsulea: De această dată, în mod foarte clar, avem un impact negativ care vine din zona piețelor de energie
"Înseamnă în primul rând că de la speranțele noastre foarte frumoase de la începutul anului în care și BNR vorbea de 4% - 4,4%, aveam niște estimări așa, care ne-ar fi dus într-o direcție mult mai bună, visele noastre s-au spulberat și ajungem iar la o rată a inflației care este excesiv de mare, care înseamnă că în continuare vom avea un ritm de creștere a prețurilor care este mult peste ceea ce ar trebui să fie, în așa fel încât să putem vorbi despre o revenire la niște parametri mai normali. Asta este, în esență, situația.
E foarte important să spunem că nu este vreo surpriză lucrul acesta. De data aceasta nu mai vorbim despre un efect de bază care este cauzat de niște factori din trecut, nu mai vorbim doar despre faptul că deficitul bugetar se traduce și printr-o dezechilibrare a prețurilor pe piață. De această dată, în mod foarte clar, avem un impact negativ care vine din zona piețelor de energie, din cauza unor factori externi care sunt înafara controlului statului român și pentru care statul român nu are un răspuns pe care să îl poată da, deci din păcate vedem o creștere a ratelor inflației pentru foarte multe țări europene, pe fondul acestor probleme care țin de domeniul energetic", a declarat prof. Christian Năsulea.
Diferența dintre inflația IPC și inflația de bază CORE2
Totodată, conform proiecției băncii centrale, inflația de bază CORE2 ajustat ar urma să coboare la 6,1% la sfârșitul anului 2026 și la 3,7% la finalul anului 2027, pe fondul atenuării presiunilor inflaționiste și al cererii interne reduse. Întrebat în acest context care este diferența dintre inflația IPC și inflația de bază CORE2 ajustat și de ce este important să urmărim ambii indicatori, prof. Christian Năsulea a explicat:
"Pentru cei care nu sunt specialiști în domeniu nu contează, practic IPC este indicile prețurilor de consum, adică inflația. Deci practic IPC sau inflație sunt moduri diferite de a ne referi la același lucru. În interiorul acestei povești cu indicile prețurilor de consum avem diverse categorii de produse sau avem diverse coșuri de bunuri la care ne raportăm în momentul în care facem calculul pentru acest indicator statistic. Ca să fie foarte clar, nu vorbim despre evoluția prețurilor pentru absolut toate produsele comercializate pe teritoriul României, nu așa se face. Este vorba doar despre prețuri medii pentru un set de produse care ar trebui să ne dea o bună reprezentare a ceea ce se întâmplă în piață.
De ce de multe ori resimțim o inflație care e foarte diferită de rata oficială anunțată
Acesta este și motivul pentru care - ca idee așa pentru omul de rând, pentru nespecialiști - noi de multe ori percepem, resimțim o inflație care e foarte diferită de rata oficială a inflației pentru că nu toată lumea consumă aceleași produse, pentru că fiecare dintre noi are experiențe, produse la care renunțăm mai greu, sau mai ușor. Avem, de fapt, particularități în viețile noastre care sunt specifice pentru noi, independent de ceea ce se întâmplă cu indicele prețurilor de consum la nivel global".
Prof. Christian Năsulea, despre "ce vrea să ne spună BNR"
Referitor la perspectivele pentru anul viitor, prof. Christian Năsulea a explicat de ce o scădere a ratei inflației nu înseamnă automat și o ieftinire a produselor, ci mai degrabă o temperare a ritmului de scumpire.
"Ce vrea să ne spună BNR și asta cred că este chestiunea pe care ar trebui să ne concentrăm pe această analiză legată de CORE2 este că avem speranțe că până anul viitor revenim la parametrii aceia la care speram să fim la finalul acestui an, deci practic în momentul în care vom fi absorbit tot impactul acesta negativ al costurilor pentru carburanți, presupunând că vom avea în continuare prețuri mari pentru carburați, 10-11 lei pentru litrul de benzină, asta în indicile prețurilor de consum anul viitor nu se va mai cunoaște. Anul acesta a fost practic o creștere de 50% pe care nu o vom vedea și anul viitor pentru că prețurile se vor fi stabilizat, din păcate, la acest nivel ridicat.
Practic aici este esența acestui mesaj, că suntem deja într-o situație mai proastă decât cea în care eram la începutul anului, pe anumite tipuri de produse, cu toate consecințele în cascadă care se resimt din acest motiv, ne-am învățat cu asta, am preluat deja impactul negativ și de acum, mai departe, după ce trec 12 luni, nu vom mai vedea în indicatorul statistic acest impact negativ. El a devenit deja starea de fapt a lucrurilor și așteptăm doar ca și indicatorul statistic să reflecte acest lucru. Pentru că ne-am învățat cu răul și ne vom învăța și mai bine până anul viitor, vom avea doar 3,7% creștere a prețurilor, la medie, din alte cauze care nu vor fi eliminate până la momentul respectiv, 3,7% fiind destul de aproape de acel 3%, cât ar trebui să fie maxim rata inflației în așa fel încât să nu ni se mai pară că se schimbă de la o zi la alta prețurile pentru produsele pe care le consumăm", a mai spus prof. Christian Năsulea.
Reamintim că luni, 16 noiembrie, în cadrul unui interviu acordat DC NEWS, analistul economic Adrian Negrescu spunea că "sărăcia a devenit definitorie la nivelul majorității populației".


