Poziționarea României pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește inovarea riscă să afecteze salariile, exporturile și competitivitatea economiei în următorul deceniu, avertizează Adrian Negrescu, managerul Frames, într-o analiză de specialitate.
"Economia românească crește, dar nu inovează. În epoca inteligenței artificiale, această diferență separă țările care creează valoare de cele care doar o cumpără. Locul din coada clasamentului la inovare ne va costa salarii, exporturi și competitivitate în următorul deceniu", spune Adrian Negrescu.
România se situează pe ultima poziție în clasamentul european al inovării, iar decalajul față de celelalte state membre continuă să creasc, după cum se arată în cercetare.
Finanțările pentru modernizare și inovare, reduse
"Raportul Comisiei Europene privind performanța în inovare (European Innovation Scoreboard 2026) plasează din nou țara noastră pe ultima poziție din cele 27 de state membre, cu un scor egal cu doar 41,8% din media Uniunii. Decalajul nici măcar nu se reduce.
Potrivit unei analize realizate de think-tank-ul economic Frames, din 2019 încoace, scorul României a urcat cu 8,2 puncte, în timp ce media europeană a avansat cu 11,6 puncte. În aceeași perioadă, la noi s-au redus atât finanțările de tip venture capital, cât și sumele cheltuite de companii pentru modernizare și inovare", se arată în document.
Adrian Negrescu atrage atenția și asupra impactului inteligenței artificiale asupra industriei IT.
"Outsourcingul ne-a adus bunăstare, însă AI-ul îi erodează rapid valoarea. Tocmai munca de programare repetitivă este cea pe care noile modele o preiau cel mai ușor. Dacă industria nu trece repede de la vânzarea de ore la vânzarea de produse, putem pierde unul dintre puținele motoare de export cu valoare adăugată ridicată", avertizează managerul Frames.
Start-up-urile românești, pași înapoi
În ceea ce privește finanțarea start-up-urilor, analiza arată că România evoluează în sens opus pieței europene.
"Conform raportului anual How to Web dedicat investițiilor de risc din Europa de Est, start-up-urile românești au atras în 2025 doar 103 milioane de euro, prin 40 de tranzacții. Este cu aproximativ o cincime mai puțin decât în 2024, când volumul ajunsese la 130,7 milioane de euro. Piața europeană a evoluat în sens opus: investițiile de venture capital au urcat în 2025 la circa 66 de miliarde de euro, cel mai ridicat nivel de după pandemie, iar peste o treime din bani, aproximativ 23,5 miliarde de euro, a mers către companii de inteligență artificială", se precizează în analiză.
Potrivit sursei citate, România atrage o proporție foarte redusă din investițiile europene de capital de risc.
"România reprezintă peste 4% din populația Uniunii, dar primește sub 0,2% din capitalul de risc investit pe continent", arată Frames.
Cheltuielile totale de cercetare-dezvoltare au scăzut în 2024 la 0,46% din PIB, de la 0,51% cu un an înainte, arată datele INS, citate în analiză. Bugetul public alocat cercetării a coborât în 2025, conform Eurostat, la 0,09% din PIB. Este primul an din ultimele două decenii în care alocarea scade sub 0,1%, în timp ce media europeană este de 0,69%, mai arată cercetarea.
Totodată, conform datelor Eurostat citate în document, în 2025 doar 5,2% dintre firmele românești cu cel puțin zece angajați utilizau soluții de inteligență artificială, față de o medie europeană de aproape 20%.
"Doar una din 20 de firme folosește AI. România ratează cel mai mare salt de productivitate"
Adrian Negrescu atrage atenția că lipsa finanțării companiilor tehnologice limitează adoptarea inteligenței artificiale.
"Când doar una din 20 de firme folosește AI, România ratează cel mai mare salt de productivitate din ultimele decenii. Start-up-urile tech sunt cele care duc aceste tehnologii în fabrici, bănci, agricultură sau administrație. Dacă ele nu au acces la capital, nu vom avea nici furnizori locali de AI, nici clienți pregătiți să o folosească', explică el.
Fondurile RoBOOST, soluția pentru România
În acest context, analiza prezintă fondul de fonduri RoBOOST drept un instrument care ar putea contribui la dezvoltarea pieței de capital de risc.
"Este un fond de fonduri: banii publici și instituționali nu ajung direct la companii, ci sunt plasați în fonduri de private equity și venture capital, care selectează apoi firmele în care investesc. Proiectul este dezvoltat de Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) împreună cu Fondul European de Investiții (FEI), din Grupul Băncii Europene de Investiții. BID ia în calcul o contribuție de 100 de milioane de euro", se precizează în document.
Memorandumul de înțelegere dintre BID și FEI a fost semnat la 1 iulie 2026, urmând acordul bilateral și selecția fondurilor intermediare, de care se va ocupa FEI. Potrivit documentului, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a indicat ca termen de lansare sfârșitul acestui an sau, cel mai târziu, începutul lui 2027.
Adrian Negrescu consideră că mecanismul ar putea facilita accesul companiilor românești la finanțări europene.
"RoBOOST este instrumentul care a lipsit României în ultimii 15 ani. Nu vorbim despre granturi distribuite birocratic, ci despre capital administrat profesionist, cu obiective de randament. Iar conexiunea cu mecanismele europene creează un traseu complet: un start-up românesc poate crește cu bani din RoBOOST, apoi poate accesa tichetele de zeci de milioane de euro ale fondurilor europene de scalare. Pentru prima dată, putem duce o idee românească până la statutul de campion regional", subliniază Adrian Negrescu.
Fondurile de pensii private, posibilă sursă de finanțare
Analiza indică și fondurile de pensii private drept o posibilă sursă de finanțare pentru companiile românești.
"Fondurile de pensii din Pilonul II administrează active de aproape 247 de miliarde de lei. Peste 60% sunt plasate în titluri de stat și aproximativ 30% în acțiuni. Dacă numai 1% din aceste active ar fi direcționat către fonduri de venture capital și private equity, piața ar primi aproape 500 de milioane de euro. Suma este de aproape cinci ori mai mare decât au atras toate start-up-urile românești în 2025", arată analiza.
Potrivit managerului Frames, o parte din aceste resurse ar putea contribui la dezvoltarea pieței de capital de risc.
"Românii au economisit pentru pensie zeci de miliarde de euro, plasați în mare parte în datoria statului. O fracțiune din acești bani, investită prudent, prin fonduri supravegheate, ar transforma piața de capital de risc din România. Problema nu sunt banii, ci reglementarea și curajul de a o schimba', afirmă Negrescu.
Cinci obiective măsurabile până în 2030
Pentru perioada următoare, Frames propune cinci obiective măsurabile până în 2030: triplarea investițiilor de venture capital în start-up-urile românești, la peste 300 de milioane de euro anual, creșterea ponderii firmelor care utilizează inteligența artificială la cel puțin 15%, revenirea sectorului IT&C la 8% din PIB, dublarea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare spre 1% din PIB și intrarea a cel puțin cinci companii românești în portofoliile fondurilor europene de finanțare a companiilor tehnologice.
"Revoluția AI nu așteaptă pe nimeni"
Adrian Negrescu avertizează și asupra riscurilor întârzierii investițiilor în inovare.
"Revoluția AI nu așteaptă pe nimeni. Țările care își finanțează acum start-up-urile vor avea peste zece ani companiile care dictează regulile pieței. România are talent, are un sector IT matur și, prin RoBOOST, are în sfârșit un instrument financiar serios. Ne lipsește viteza. Fiecare lună pierdută înseamnă fondatori care pleacă și companii vândute înainte să devină campioni", a adăugat Negrescu.
