Berlinul doreşte interzicerea prezenţei cetăţenilor UE în conducerea întreprinderile de stat ruse
Germania doreşte să împiedice cetăţenii Uniunii Europene (UE) să deţină roluri-cheie în întreprinderile de stat ruse, potrivit unei propuneri de noi sancţiuni ale UE împotriva Rusiei, consultată de cotidianul Süddeutsche Zeitung, scrie dpa. Ani de zile, fostul cancelar german Gerhard Schröder a făcut parte din consiliul de conducere al gigantului energetic rus Rosneft. El a anunţat în cele din urmă în mai că va părăsi consiliul de administraţie, după ce a fost pus sub presiune crescândă în urma invaziei Rusiei în Ucraina.
Potrivit jurnalului, Berlinul insistă, de asemenea, pentru implementarea unui plafon global de preţ pentru importurile de petrol din Rusia, aşa cum a propus deja grupul G7, plus interzicerea cooperării cu companiile ruse în domeniul energiei nucleare. Propunerea germană ar interzice şi vânzarea de bunuri imobiliare în Uniunea Europeană către cetăţenii ruşi. Mai multe persoane ar fi supuse interdicţiilor de călătorie în UE şi îngheţării activelor. Statele membre ale UE au convenit să impună noi sancţiuni împotriva Moscovei după anunţul de săptămâna trecută privind mobilizarea parţială în războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Comisia Europeană a purtat discuţii în weekend cu reprezentanţii celor 27 de state membre ale UE pentru a le evalua priorităţile.
Ramura executivă a UE lucrează în prezent la o propunere concretă de sancţiuni pe care statele membre să o discute miercuri. Sancţiunile Uniunii necesită acordul unanim. În ceea ce priveşte propunerea privind posturile cheie în companiile de stat ruse, ziarul german susţine că Moscova a încercat de mult timp să exercite o influenţă politică asupra capitalelor europene cu aceste numiri profitabile şi solicită încetarea acestei 'corupţii strategice'. Interdicţia nu ar trebui să se aplice filialelor europene ale întreprinderilor de stat ruseşti, a precizat cotidianul german, citat de dpa.
Ciocniri între manifestanţii care încercau să pătrundă în ambasadele Iranului şi poliţie la Londra şi Paris
Poliţia franceză a utilizat duminică gaze lacrimogene pentru a împiedica sute de persoane care protestau împotriva reprimării manifestaţiilor din Iran să pătrundă în ambasada Republicii Islamice de la Paris, incidente violente, deşi de mai mică amploare, având loc şi la Londra, relatează AFP şi DPA. Această a doua manifestaţie consecutivă în două zile la Paris a denunţat moartea în detenţie a lui Mahsa Amin, de 22 de ani, arestată pe 13 septembrie de poliţia moravuri pentru 'portul inadecvat al vestimentaţiei'.
Plecat din piaţa Trocadero, cortegiul parizian s-a îndreptat spre ambasada Iranului scandând sloganuri precum 'Femeie, viaţă, libertate!', un ecou al celor din Iran, sau 'Franţa, ajunge cu tăcerea'. Pariticpanţii i-au reproşat în special preşedintelui francez Emmanuel Macron că i-a strâns mâna omologului său iranian Ebrahim Raisi cu prilejul întâlnirii lor de pe 20 septembrie, pe marginea Adunării generale a ONU de la New York, în contextul discuţiilor privind relansarea acordului internaţional asupra programului nuclear al Teheranului. Odată cu apropierea de ambasadă, poliţiştii au făcut uz în mai multe rânduri de gaze lacrimogene pentru a-i respinge pe manifestanţii care încercau să treacă de cordonul care interzicea accesul în reprezentanţa diplomatică.
'Având în vedere ceea ce se întâmplă acum, noi iranienii suntem cu adevărat mobilizaţi, trebuie să reacţionăm dat fiind că suntem departe de patria noastră', a declarat pentru AFP o manifestantă franco-iraniană. La Londra, zeci de demonstranţi s-au adunat la ambasada Iranului în Princes Gate, Knightsbridge, duminică după-amiază. Protestatarii înfuriaţi au fost încercat să-i împingă pe membrii cordonului forţelor de ordine din faţa ambasadei, scandând 'Moarte Republicii Islamice' şi agitând drapele ale Iranului dinainte de 1979. Într-o înregistrare postată online se poate vedea cum doi poliţişti se luptă cu un protestatar care pare să fi trecut de cordonul poliţiei. Scotland Yard a anunţat că mai mulţi poliţişti au fost răniţi în timpul protestelor, dar niciunul grav. Poliţia susţine că mulţimea a demonstrat 'o intenţie substanţială de grup de a provoca dezordine'. Cinci persoane au fost arestat sub suspiciunea de comitere a unor infracţiuni violente de încălcare a liniştii publice. 'O prezenţă semnificativă poliţienească va rămâne în zonă pentru a monitoriza situaţia', a precizat poliţia metropolitană.
Cupa Mondială: Olaf Scholz susţine că s-au înregistrat progrese în respectarea drepturilor omului în Qatar
Cancelarul german Olaf Scholz a declarat duminică, în Qatar, că s-au făcut progrese în respectarea drepturilor omului, fără a se pronunţa asupra prezenţei sale la Campionatul Mondial de fotbal din 2022 organizat în micul emirat cu importante resurse de gaz, relatează AFP. 'Notăm că s-au realizat progrese în chestiuni dezbătute de multă vreme, de exemplu condiţia muncitorilor, chiar dacă este încă departe de a corespunde ideilor noastre', a spus Scholz în faţa jurnaliştilor la Doha la finalul unui turneu în ţările din Golf.
Autorităţile din micul stat din Golf sunt criticate regulat de ONG-uri pentru tratamentul aplicat muncitorilor migranţi, în special în construcţii, securitate şi munca domestică, precum şi persoanelor din comunitatea LGBT+. Acuzaţii respinse de autorităţi care dau asigurări că au reformat Codul muncii şi de organizatorii din Qatar ai CM 2022, care dau asigurări că persoanele LGBT+ vor fi primite fără discriminare, în pofida legilor care incriminează relaţiile sexuale între persoane de acelaşi sex în ţară. 'Chestiunea persoanei care va merge va fi reglată la timpul dorit, dar este sigur că Berlinul va trimite pe cineva' la Mondialul de fotbal care începe pe 20 noiembrie, a adăugat Scholz. Jucătorii germani au purtat anul trecut, la un meci de calificare împotriva Islandei, tricouri cu litere care formau cuvintele 'drepturile omului' şi grupuri de suporteri germani au criticat de asemenea Qatarul. Federaţia germană de fotbal respinge însă orice apel la boicot.
SUA îl avertizează pe Putin asupra 'consecinţelor catastrofale' pe care le-ar avea utilizarea armelor nucleare în Ucraina
SUA vor răspunde decisiv oricărei utilizări de către Rusia a armelor nucleare împotriva Ucrainei şi au transmis Moscovei explicit că se va confrunta cu 'consecinţe catastrofale', a declarat duminică Jake Sullivan, consilier pentru securitate naţională al Casei Albe, relatează Reuters. Afirmaţiile lui Sullivan reprezintă ultimul avertisment american după ameninţarea puţin voalată făcută miercuri de preşedintele rus Vladimir Putin, în discursul în care a anunţat prima mobilizare din Rusia în vreme de război de după Al Doilea Război Mondial. 'Dacă Rusia depăşeşte limita, vor exista consecinţe catastrofale pentru Rusia', a declarat Sullivan în cadrul emisiunii 'Meet the Press' al NBC.
Sullivan nu a descris natura răspunsului planificat al SUA în comentariile sale de duminică, dar a precizat că SUA au explicat în privat 'în mod clar în detaliu exact ce ar însemna acest lucru'. Sullivan a spus că SUA au fost în contact direct frecvent cu Rusia, inclusiv în ultimele zile pentru a discuta situaţia din Ucraina şi acţiunile şi ameninţările lui Putin. După regresele suferite pe câmpul de luptă, Putin mobilizează 300.000 de militari, ameninţând în acelaşi timp să folosească 'toate mijloacele disponibile' pentru a proteja Rusia. 'Nu este o cacialma', a spus Putin, în ceea ce lumea a perceput o ameninţare cu utilizarea armelor nucleare. 'Putin rămâne hotărât să elimine poporul ucrainean, despre care nu crede că are dreptul să existe. Aşa că va continua să încerce şi noi trebuie să continuăm să venim cu arme, muniţie, informaţii şi tot sprijinul pe care îl putem furniza', a spus Sullivan duminică.
Tenis: Italianul Lorenzo Sonego a câştigat turneul de la Metz (ATP)
Jucătorul italian de tenis Lorenzo Sonego (locul 65 mondial) a câştigat duminică turneul ATP de la Metz (Franţa), dotat cu premii totale de 534.555 de euro, după ce a câştigat finala disputată în faţa kazahului Alexander Bublik (44 ATP, favorit nr. 7), în două seturi, 7-6 (7/3), 6-2. Italianul s-a impus după o oră şi jumătate de joc şi şi-a adjudecat al treilea trofeu al carierei sale, după Antalya (2019) şi Cagliari (2021).
Sonego reuşise o surpriză sâmbătă, trecând în semifinale de favoruitul nr. 2 al competiţiei şi deţinătorul trofeului, polonezul Hubert Hurkacz (10 ATP), cu 7-6 (7/5), 6-4. În acest an, Sonego a avut până acum 18 victorii şi 24 de înfrângeri, în turneele la care a participat
Israelul va acorda îngrijiri medicale unui număr de 20 de militari ucraineni răniţi în război
Ambasada Israelului la Kiev a anunţat duminică faptul că statul evreu va prelua 20 de soldaţi ucraineni răniţi în timpul războiului cu forţele ruse pentru a le acorda îngrijiri medicale, relatează AFP. 'Israelul va primi pentru a a-i trata 20 de soldaţi ucraineni care au fost grav răniţi în timpul războiului', a postat pe Twitter Michael Brodsky. 'Primii doi vor ajunge astăzi în Israel şi vor fi preluaţi de spitalul Tel Hashomer' în apropiere de Tel Aviv, a precizat diplomatul în post la Kiev din iulie 2021. 'Tratamentul include proteze şi reeducare', a adăugat el.
O sursă medicală a confirmat pentru AFP că doi militari sunt în drum spre Israel şi o purtătoare de cuvânt a ambasadei Ucrainei la Tel Aviv a precizat că primii pacienţi urmează să sosească 'în curând'. După invazia din Ucraina, Israelul a adoptat o poziţie prudentă, invocând legăturile privilegiate cu cele două ţări, şi s-a abţinut să furnizeze arme Ucrainei, dar a trimis echipamente defensive, în special căşti şi veste antiglonţ. De asemenea, centrul spitalicesc Sheba Tel Hashomer a deschis un spital de campanie în Ucraina timp de şase săptămâni.
În plus, legăturile cu Moscova sunt considerate cruciale pentru a menţine capacitatea Israelului de a efectua lovituri aeriene în Siria, unde Moscova este prezentă pentru susţinerea regimului. Israelul vizează aici în special grupurile apropiate de Iran, inamicul său numărul unu. În plus, Israelul are peste un milion de cetăţeni originari din fosta Uniune Sovietică. Zeci de mii de imigranţi din Rusia şi Ucraina au ajuns în Israel fugind de războiul dintre cele două ţări de la începutul invaziei ruseşti, pe 24 februarie.
Premierul britanic Liz Truss susţine că aliaţii trebuie să rămână fermi în sprijinul pentru Ucraina
Prim-ministrul britanic Liz Truss a declarat că aliaţii ar trebui să rămână fermi în privinţa Ucrainei şi să ignore tentativele de intimidare ale preşedintelui rus Vladimir Putin, relatează duminică Reuters. Liz Truss, care s-a întâlnit cu preşedintele american Joe Biden şi cu liderul francez Emmanuel Macron în prima sa deplasare externă în calitate de prim-ministru, a făcut apel la democraţiile cu aceleaşi valori să fie ferme împotriva 'regimurilor autocrate'. Putin a dispus în această săptămână o mobilizare parţială a trupelor şi a abordat posibilitatea unui conflict nuclear. Truss susţine că Putin escaladează războiul din Ucraina pentru că nu câştigă şi că liderul de la Kremlin a făcut o greşeală strategică. 'Cred că nu a anticipat puterea reacţiei din partea lumii libere', a declarat Truss pentru CNN într-un interviu difuzat duminică.
'Nu ar trebui să ascultăm tentativele sale de intimidare şi ameninţările sale false. În schimb, ceea ce trebuie să facem este să sancţionăm Rusia şi să continuăm să-i sprijinim pe ucraineni', a adăugat ea. Liz Truss, care a devenit prim-ministru în această lună, a adoptat o linie dură împotriva Rusiei şi a Chinei. Dar ea este în dispută şi cu unii aliaţi tradiţionali, în special în Europa, în privinţa aranjamentelor post-Brexit. Truss a precizat că doreşte în continuare o soluţie negociată privind aşa-numitul protocol nord-irlandez, că ea şi preşedintele Joe Biden au convenit că pacea trebuie menţinută în provincie şi că ea crede în continuare în 'relaţia specială' dintre Regatul Unit şi SUA.
'Cred că relaţia noastră este specială şi este tot mai importantă într-un moment în care ne confruntăm cu ameninţări din partea Rusiei şi o poziţie tot mai asertivă din partea Chinei', a spus Truss. 'Sunt hotărâtă să facem această relaţie specială chiar mai specială în următorii ani', a adăugat ea. Liz Truss a mai spus că a avut o 'întâlnire foarte bună' cu preşedintele francez Emmanuel Macron la New York. 'Sunt nerăbdătoare să lucrez cu el pe viitor', a spus ea. Şefa guvernului britanic a mai spus că aliaţii trebuie să coopereze atât în privinţa poziţiei lor faţă de Rusia, cât şi faţă de China. Întrebată dacă Marea Britanie va apăra Taiwanul militar dacă va fi invadat de China, aşa cum SUA au anunţat, Truss a spus: 'Suntem hotărâţi să cooperăm cu aliaţii noştri pentru a ne asigura că Taiwanul este capabil să se apere singur'.
Aliaţi ai lui Putin se declară îngrijoraţi de excesele mobilizării
Şefii celor două camere ale parlamentului rus au răspuns duminică la o serie de plângeri cu privire la campania de mobilizare militară din Rusia, cerând oficialilor regionali să ţină situaţia sub control şi să rezolve rapid "excesele" care au alimentat furia publică, relatează Reuters duminică.
Decizia preşedintelui Vladimir Putin de a ordona prima mobilizare militară din Rusia de la cel de-al Doilea Război Mondial a provocat proteste în întreaga ţară şi a dus la plecarea în masă a bărbaţilor de vârstă militară, provocând ambuteiaje la frontiere şi epuizări de bilete de avion.
De asemenea, au existat numeroase semnalări că au primit documente de recrutare persoane care nu au efectuat serviciul militar, deşi ministrul apărării, Serghei Şoigu, a garantat că vor fi chemate doar persoanele cu abilităţi militare speciale sau cu experienţă de luptă.
Cei doi lideri parlamentari, ambii aliaţi apropiaţi ai lui Putin, şi-au exprimat public în mod explicit furia faţă de modul în care se desfăşoară campania de mobilizare.
Valentina Matvienko, preşedintele Consiliului Federaţiei, camera superioară a parlamentului rus, a declarat că are cunoştinţă de rapoarte că au fost chemaţi bărbaţi care nu sunt eligibili pentru recrutare.
Astfel de excese sunt total inacceptabile. Şi cred că este absolut corect că acestea provoacă o reacţie puternică în societate, a spus ea într-o postare pe aplicaţia de mesagerie Telegram.
Într-un mesaj direct adresat guvernatorilor regionali din Rusia - care, potrivit acesteia, poartă "întreaga responsabilitate" pentru punerea în aplicare a apelului - ea a scris: "Asiguraţi-vă că punerea în aplicare a mobilizării parţiale se realizează în deplină şi absolută conformitate cu criteriile stabilite. Fără nicio greşeală.
Viaceslav Volodin, preşedintele Dumei de Stat, camera inferioară a parlamentului rus, şi-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea într-o postare proprie.
Se primesc plângeri, a spus el. Dacă se face o greşeală, aceasta trebuie corectată..... Autorităţile de la toate nivelurile trebuie să îşi înţeleagă responsabilităţile".
Autorităţile susţin că încă 300.000 de ruşi vor fi înrolaţi în campania de mobilizare. Kremlinul a negat de două ori că intenţionează să recruteze mai mult de un milion de persoane, în urma a două relatări separate din presa rusă independentă.
Potrivit grupurilor de apărare a drepturilor omului, peste 2.000 de persoane au fost arestate la mitinguri împotriva mobilizării în zeci de oraşe de la începutul săptămânii, iar duminică s-au înregistrat deja alte proteste în Orientul Îndepărtat şi în Siberia.
Marea Britanie va creşte cheltuielile pentru apărare ca răspuns la agresiunea rusă
Ministrul britanic al apărării, Ben Wallace, a declarat că Marea Britanie va creşte volumul cheltuielilor pentru forţele sale armate cu cel puţin 52 de miliarde de lire sterline (34,75 miliarde de dolari) ca răspuns la agresiunea Rusiei, informează PA Media/dpa.
În primul său interviu de când Liz Truss s-a instalat la Downing Street, Ben Wallace a confirmat că noul prim-ministru îşi respectă promisiunea din campanie de a creşte cheltuielile pentru apărare cu 3%.
Wallace a declarat pentru Sunday Telegraph că armata, de fapt, va creşte ca urmare a creşterii cheltuielilor, după decenii în care "a rezistat reducerilor sau a aliniat reducerile cu operaţiunile de luptă moderne".
El a detaliat că promisiunea se ridică la un buget anual de apărare de aproximativ 100 de miliarde de lire sterline până în 2030 - o creştere de 52 de miliarde faţă de suma actuală, pe care ministrul apărării a descris-o ca fiind "enormă".
Ministrul a lăudat-o pe Truss pentru creşterea finanţării şi l-a criticat pe fostul ministru al finanţelor Rishi Sunak şi Ministerul de Finanţe pentru "jaful corporatist" asupra forţelor armate începând cu anii 1990. Până în punctul în care ministerul sub conducerea lui Rishi a încercat să stipuleze mărimea armatei, a adăugat Wallace.
Departamentul meu a fost atât de obişnuit timp de 30 sau 40 de ani să se apere împotriva reducerilor sau să împace reducerile cu luptele moderne, încât va trebui să se obişnuiască cu o cultură complet diferită, şi anume că vom creşte, ne vom schimba.
Secretarul apărării a fost reconfirmat în funcţie după ce a susţinut-o pe Truss în competiţia pentru conducerea Partidului Conservator - o poziţie pe care şi-a asumat-o atunci când Sunak i-a ignorat cererile în cadrul revizuirii integrate (IR) a apărării şi securităţii din 2021.
Motivul pentru care am susţinut-o pe Liz Truss este că riscurile pe care eram pregătiţi să le tolerăm la mijlocul deceniului nu mai sunt riscuri pe care vreau să le tolerez în lumina agresiunii ruseşti", a declarat Wallace pentru ziarul citat.
Cu Kwasi Kwarteng la cârma vistieriei guvernamentale, Wallace părea să sugereze că relaţiile dintre cele două ministere vor fi mult mai armonioase.
Realitatea este că vom colabora cu Ministerul de Finanţe pentru a ne asigura că avem un buget care creşte pentru a face faţă ameninţării şi ambiţiilor noastre", a spus el.
Revizuirea integrată a apărării Marii Britanii publicată în martie 2021 arată că armata a pierdut 9.500 de posturi şi că o treime din gradele sale au fost desfiinţate.
Actualizarea cerută de Truss, care ar trebui să fie publicată până la sfârşitul anului 2022, va fi condusă de consilierul special al premierului pentru afaceri externe şi apărare, profesorul John Bew.
Potrivit Downing Street, o strategie reîmprospătată a IR va asigura că investim în capacităţile strategice şi alianţele de care avem nevoie pentru a rămâne fermi în faţa coerciţiei din partea unor puteri autoritare precum Rusia şi China.
ONU: Ministrul rus de externe Lavrov promite protecţie deplină pentru orice teritoriu anexat de Rusia
Şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a declarat, la New York, că regiunile din Ucraina în care au loc referendumuri vor fi sub protecţia deplină a Rusiei dacă vor fi anexate de Moscova, informează duminică Reuters.
Ministrul rus de externe, adresându-se Adunării Generale a ONU şi presei mondiale, a încercat să justifice invazia în Ucraina începută în februarie, repetând afirmaţiile false ale Moscovei conform cărora guvernul ales de la Kiev a fost instalat în mod ilegitim, este plin de neo-nazişti, iar în estul ţării vorbitorii de limbă rusă sunt oprimaţi.
Rusia a lansat vineri referendumuri în patru regiuni din estul Ucrainei (Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie), cu scopul de a anexa aceste teritorii luate cu forţa.
"În urma acelor referendumuri, Rusia va respecta, desigur, exprimarea voinţei acelor oameni care de mulţi ani suferă de pe urma abuzurilor regimului neo-nazist" a declarat Lavrov în cadrul unei conferinţe de presă, după intervenţia avută în cadrul Adunării Generale.
Întrebat dacă Rusia ar avea motive să folosească arme nucleare pentru a apăra regiunile anexate ale Ucrainei, Serghei Lavrov a spus că teritoriul rusesc, inclusiv cel care "va urma să fie consfinţit" în Constituţie în viitor,"este sub protecţia deplină a statului"."Toate legile, doctrinele, conceptele şi strategiile Federaţiei Ruse se aplică pe întreg teritoriul său", a spus ministrul rus de externe, referindu-se în mod specific la doctrina Rusiei privind utilizarea armelor nucleare.
Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a declarat sâmbătă că afirmaţiile lui Lavrov şi cea anterioară a preşedintelui Putin - despre faptul că este serios cu privire la utilizarea armelor nucleare -, sunt "iresponsabile" şi absolut inacceptabil".
"Ucraina nu va ceda. Facem apel la toate puterile nucleare să vorbească acum şi să transmită clar Rusiei că o astfel de retorică pune lumea în pericol şi nu va fi tolerată", a scris Kuleba pe Twitter.
25 septembrie - Ziua mondială a farmacistului, a râurilor şi a visului
Fiecare zi este specială şi merită celebrată, mai ales atunci când există motive în plus în calendar. Fie că este vorba despre sărbători cunoscute în toată lumea, sau de ocazii mai puţin ştiute, în orice zi a anului există cel puţin o sărbătoare demnă de atenţie, ce oferă un motiv în plus atât de amuzament, cât şi de extindere a ariei de cunoaştere sau de sporire a gradului de conştientizare.
Pentru a ne bucura pe deplin de fiecare zi a anului, ne lăsăm inspiraţi şi de unul dintre celebrele dialoguri ale îndrăgitelor personaje ale lumii de basm create de scriitorul britanic A.A. Milne în urmă cu puţin peste un secol, în cartea sa pentru copii 'Winnie-the-Pooh': '- What day is it?, asked Pooh. - It's today, squeaked Piglet. - My favorite day, said Pooh ( - Ce zi este?, întrebă Pooh. - Este astăzi, guiţă Piglet. - Ziua mea favorită, spuse Pooh).
Aşadar, ziua de astăzi cu unele dintre sărbătorile ei ar putea fi ziua preferată a multora dintre noi. Ziua mondială a farmacistului Ziua Mondială a Farmacistului, marcată anual pe data de 25 Septembrie, este un minunat prilej să-i sărbătorim pe aceşti profesionişti din domeniul sănătăţii şi de a le mulţumi pentru implicarea lor în asigurarea sănătăţii pacienţilor.
#World PharmacistsDay a apărut la iniţiativa Federaţiei Farmaceutice Internaţionale (FIP), consiliul acestei organizaţii votând pentru instituirea unei astfel de zile la sfârşitul anilor 2000, în timpul unei conferinţe organizate la Istanbul, în Turcia.
În fiecare an, organizaţia anunţă o temă diferită, astfel încât asociaţiile şi persoanele care activează în industria farmaceutică să poată organiza campanii naţionale sau proiecte locale pentru a evidenţia activitatea pe care o desfăşoară în scopul îmbunătăţirii sănătăţii oamenilor din întreaga lume. Sărbătorirea acestei zile poate implica susţinerea de prelegeri, organizarea de expoziţii sau a unei zile de activităţi pentru adulţi şi copii pentru a demonstra numeroasele moduri în care farmaciştii şi farmaciile pot ajuta pacienţii.
Pentru 2022, Federaţia Farmaceutică Internaţională (FIP) a ales drept temă pentru această zi: 'Farmacia unită în acţiune pentru o lume mai sănătoasă'.
Ziua mondială a râurilor Marcată anual în a patra duminică din septembrie, Ziua Mondială a Râurilor are drept scop celebrarea căilor navigabile din întreaga lume.
Este o zi care evidenţiază importanţa râurilor, cu scopul de a creşte gradul de conştientizare şi de a încuraja oamenii să le protejeze, pentru a rămâne curate şi frumoase.
Prima #World Rivers Day a fost celebrată în 2005 şi, de atunci, a câştigat în popularitate, fiind organizate cu această ocazie numeroase evenimente în întreaga lume.
În acelaşi an, Organizaţia Naţiunilor Unite a lansat Deceniul internaţional 'Apă pentru viaţă', o iniţiativă menită să crească gradul de conştientizare a necesităţii de a avea mai multă grijă de apele lumii.
Ziua Mondială a Râurilor a fost lansată alături de această nouă iniţiativă, ca urmare a unei propuneri înaintate de Mark Angelo, un cunoscut susţinător al protecţiei râurilor.
Ziua mondială a visurilor Ziua Mondială a Visurilor, marcată an de an pe 25 septembrie, este o zi dedicată idealurilor fiecăruia dintre noi. #World Dream Day a fost creată cu scopul de a încuraja indivizii şi comunităţile să reflecteze asupra visurilor şi aspiraţiilor lor şi asupra eforturilor de a le transforma în realitate.
Ziua mondială a visurilor este o zi vitală în ceea ce priveşte onorarea rolului pe care visurile îl joacă în viaţa noastră.
Chiar mai important, este o zi în care ne inspirăm unii pe alţii, ajutându-i pe cei dragi, pe colegii noştri şi chiar pe străini să pună în aplicare măsuri pentru a face schimbări pozitive în vieţile lor şi în lumea largă.
#World Dream Day a fost instituită de Ozioma Egwuonwu, expertă în strategie transformaţională la Universitatea Columbia, în 2012, pentru a ne inspira şi a face lumea un loc mai bun.
Numeroase realizări de excepţie ale omenirii au început cu un vis. Astfel au apărut numeroase invenţii cruciale, cântece şi cărţi memorabile. Bineînţeles, există visuri care au avut un impact uriaş în întreaga lume în ceea ce priveşte drepturile civile.
Martin Luther King. Jr. a ţinut unul dintre cele mai faimoase discursuri din toate timpurile, care a început cu cuvintele 'I have a dream'. El a visat la sfârşitul rasismului şi şi-a dedicat viaţa pentru a face din acest vis o realitate, notează Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
