"Pentru că a venit iarna, alergenul major este acarianul din praful de casă. Şi din toate studiile mele, acesta este cel mai frecvent alergen care dă probleme de tip rinită şi astm, şi începe de la copii şi până la adulţi. Simptomele sunt tot atât de severe ca şi în cazul ambroziei, poate nu chiar atât de spectaculoase, pentru că expunerea la acarian nu este la dimensiunea ca de taifun a polenului de ambrozie, este o expunere de zi de zi la nişte concentraţii nu foarte-foarte mari dar fiind zilnică şi acum, pentru că oamenii stau mai mult în casă şi au dat drumul la căldură, sunt condiţii ideale de dezvoltare a acarianului.
Şi complicaţiile sunt clar cu exacerbări ale alergiei la acarian care seamănă, câteodată, cu Covidul fiindcă înfundă nasul, poate să dispară şi mirosul dar dintr-o altă cauză, a acestei inflamaţii care cuprinde şi receptorii de miros şi atunci, pur şi simplu, pacientul îşi pierde mirosul. Poate să şi tuşească, dar nu face febră şi nu are acea stare de afectare generală pe care o are Covid. Dar pacienţii se sperie foarte mult mai ales în perioada aceasta şi nu ştiu care este cauza simptomelor lor.
Iar la copii este iarăşi problemă pentru că fiind alergici la acarian, tuşesc la şcoală şi iarăşi nu se ştie de ce, şi vin la medic să primească o hârtie că sunt alergici la acarian. Deci e o frică generală şi o problemă care e important de spus; persoanele trebuie să ştie că pot să se adreseze alergologului sau medicului de familie care-i poate redirecţiona să afle dacă sunt alergici la ceva", a explicat Prof. dr. Carmen Bunu-Panaitescu, președinta Societății Române de Alergologie și Imunologie Clinică la „Academia de Sănătate”, emisiune realizată de prof. dr. Irinel Popescu la DC News, DC News TV și DC Medical.
VIDEO:
Citeşte şi: Alergiile alimentare, în creştere. Prof.dr. Bunu Panaitescu: Pericolul din alimentele super-procesate
"Cu siguranţă, numărul de alergii alimentare a crescut. Cu siguranţă se datorează acestui stil de viaţă vestic şi a faptului că această mâncare super-rafinată şi super-modificată afectează, până la urmă, flora intestinală şi, practic, microbiomul intestinal modificat predispune ca mucoasa intestinală, mai ales a tinerilor, să fie permisivă şi să lase să treacă fragmente din diverse alimente faţă de care organismul va răspunde prin producerea acestor anticorpi specifici alergiei – imunoglobulinele E – pentru că, în mod normal, nu ar trebui să existe contactul cu fragmente de alimente. Practic, în sânge ar trebui să treacă doar aminoacizi, monozaharide şi acizi graşi – elemente foarte, foarte mici.
Ori fragmentele acestea mai prost digerate - pentru că se afectează digestia şi mai uşor de trecut – pentru că se afectează permeabilitatea mucoasei intestinale vin în contact cu sistemul imun care se găseşte masiv la nivelul tubului digestiv şi clar vor induce un răspuns anormal care înseamnă reacţia alergică", a explicat prof. dr. Carmen Bunu-Panaitescu, la „Academia de Sănătate”, emisiune realizată de prof. dr. Irinel Popescu la DC News, DC News TV și DC Medical.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ascultă în română
