UPDATE: ADR Vest, prima reacție:
„Astăzi, 28 iunie 2022, a avut loc la sediul Agenției pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest) din Timișoara, vizita reprezentanților Parchetului European. Scopul acestei vizite a fost acela de a identifica și obține documente privind finanțarea din fonduri europene a șase societăți comerciale, care au depus proiecte la ADR Vest, pe Axa 2 Prioritatea de Investiții 2.1A-Microîntreprinderi. Dintre acestea cinci proiecte sunt în implementare, iar unul a fost respins.
Menționăm faptul că vizita reprezentanților Parchetului European nu a vizat și nu vizează activitatea Agenției pentru Dezvoltare Regională Vest, și nici a persoanelor angajate în cadrul ADR Vest, ci doar preluarea documentelor care au stat la baza acestor finanțări, documente care sunt doar în posesia ADR Vest. În acest sens, angajații ADR Vest au pus la dispoziția reprezentanților Parchetului European toate documentele care au fost solicitate”, transmite ADR Vest.
Polițiștii fac marți dimineața 160 de percheziții în România și Austria, inclusiv la domiciliile unor funcționari și la sediile unor instituții, sub coordonarea Parchetului European. Este vizat un grup infracțional care a înființat peste 150 de firme fictive pentru a obține ilicit fonduri europene.
Polițiștii BCCO Timișoara, sub coordonarea unui procuror din cadrul Parchetului European, desfășoară o operațiune pentru destructurarea unui grup infracțional organizat, specializat în fraudarea de fonduri europene și naționale și spălare de bani.
Sunt făcute 160 de percheziții domiciliare în România și Austria, inclusiv la locuințele unor funcționari publici și sediile unor instituții publice. De asemenea, aproximativ 30 de persoane vor fi duse la audieri.
Ancheta vizează un grup infracțional organizat, care, din 2017, ar fi înființat în mod fictiv peste 150 de firme, în numele cărora ar fi obținut, în mod fraudulos, finanțare europeană și națională.
Proiectele respective ar fi constat, în principal, în achiziții de utilaje și bunuri pentru desfășurarea activităților curente ale societăților, achiziții care trebuiau dovedite cu documente justificative, emise de furnizori.
„Astfel, pentru implementarea proiectelor și obținerea fondurilor, persoanele bănuite ar fi folosit documente false, inexacte sau incomplete, ar fi întocmit diverse facturi de achiziții de mijloace fixe, utilaje/bunuri, în mod fictiv, de la societăți care nu ar fi desfășurat niciun fel de activitate și pe care tot ele le-ar fi controlat. Totodată, în cele mai multe dintre situații, utilajele/bunurile ce figurau ca fiind achiziționate în cadrul proiectelor nu ar fi fost cumpărate în realitate, aceleași utilaje/bunuri fiind folosite în cadrul mai multor proiecte, inclusiv prin modificarea seriei sau culorii acestora”, arată polițiștii, conform Mediafax.
Laura Codruța Kövesi critică miniștrii de Finanțe din Europa, în presa internațională: Dacă eram eu, n-aș fi pus capul pe pernă
Autoritățile din statele membre ale UE nu manifestă suficientă grijă pentru recuperarea zecilor de miliarde de fonduri pierdute în urma fraudei repetate din fiecare an, potrivit șefului agenției UE pentru criminalitate financiară. Laura Codruța Kövesi, procuror-șef la Parchetul European (EPPO), a declarat pentru Euronews că autoritățile fiscale din UE nu reușesc să colecteze TVA-ul în valoare aproximativă de 130 de miliarde de euro în fiecare an, între 30 și 60 de miliarde de euro fiind pierdute din cauza fraudei sau ”pur și simplu furate” din trezoreriile țărilor.
”Dacă aș fi ministru de Finanțe, probabil că nu aș fi pus capul pe pernă liniștit din cauza asta”, a spus Kövesi, adăugând: ”Mai ales în contextul economic actual, când inflația este foarte mare.”
Parchetul independent, cu sediul în Luxemburg, are sarcina de a investiga infracțiunile care dăunează bugetelor la nivelul întregii UE, inclusiv frauda, corupția și spălarea banilor. Condus de un grup de procurori europeni din fiecare dintre cele 22 de state participante ale UE, instituția cercetează cazuri de infracțiune financiară înaintea instanțelor naționale competente. Unul dintre cele mai mari beneficii ale EPPO este că poate investiga infracțiuni peste granițe, în timp ce autoritățile naționale sunt limitate pe propriul teritoriu.
Primul an de activitate a fost productiv pentru EPPO
În primul său an de activitate, EPPO a deschis 929 de investigații, a emis 28 de rechizitorii și a obținut patru condamnări, pe lângă obținerea unor ordonanțe judecătorești de înghețare a activelor a 259 de milioane de euro.
Cu toate acestea, în ciuda acestor presupuse succese, Kövesi deplânge faptul că mai trebuie să convingă anumiți lideri ai UE de importanța activității EPPO. ”Prea des”, a spus procuroarea, ”ne confruntăm cu o înțelegere destul de limitată a implicațiilor pentru orice economie a organizațiilor criminale care poate provoca astfel de daune doar prin frauda TVA”.
Unul dintre cele mai notabile exemple a fost Slovenia, care a atras critici dure din partea înalților oficiali ai UE pentru că nu a trimis în mod repetat către EPPO niciun procuror delegat pentru echipa care conduce investigațiile pe teren în statele membre. Kövesi a criticat guvernul sloven asupra chestiunii la diferite intervale, acuzând autoritățile naționale de o ”lipsă evidentă de cooperare sinceră” cu EPPO și creând un ”precedent periculos” prin interferarea cu buna funcționare a instituției.
Guvernul sloven și-a nominalizat în cele din urmă EDP-urile în noiembrie, înainte de a provoca și mai multă furie în ianuarie, când a propus o modificare a legii pentru a reduce timpul pe care l-ar permite urmăririi penale a cazurilor de infracțiuni de la nivel înalt, decizional (citește continuarea AICI).
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
